România se confruntă cu deficite gemene: Întrebări fără răspuns pe calea creșterii economice

Deficitele bugetar și comercial în România au atins cote alarmante, dar aceste dezechilibre nu par să contribuie la o expansiune economică vizibilă. Creșterea PIB-ului rămâne modestă, generând neliniște în rândul economiștilor și al cetățenilor.

Recent, Institutul de Statistică a publicat rezultatele comerțului internațional pentru primele cinci luni ale anului, dezvăluind o realitate îngrijorătoare. Importurile au atins valoarea de 53,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 6%. Pe de altă parte, deficitul comercial a crescut cu 16%, ajungând la 14,3 miliarde de euro. Aceste cifre ridică întrebări legate de fluxurile financiare și de modul în care resursele sunt gestionate în economie.

Este important de menționat că nu toate importurile sunt, prin natura lor, negative. O parte sunt destinate prelucrării în produse care ulterior sunt exportate, iar o bună parte sunt consumate în țară. Totuși, creșterea rapidă a deficitului comercial lasă loc pentru speculații: până unde va continua această tendință?

România se află într-o situație unică, fiind printre țările care experimentează deficite gemene – adică atât un deficit bugetar în creștere, cât și un deficit al balanței comerciale. La finele primelor cinci luni ale anului, deficitul bugetar a atins 64,2 miliarde lei, în timp ce deficitul comercial s-a cifra la aproximativ 70 miliarde lei. Această corelație subliniază o problemă mai profundă: banii din deficitul bugetar par să alimenteze deficitul comercial, dar senzația generală este că acestea nu contribuie la dezvoltarea economică.

Analizând aceste deficite, observăm că ele nu favorizează expansiunea economică. Această situație este evidențiată de creșterea de doar 0,3% a PIB-ului în primul trimestru al anului, un rezultat considerat dezamăgitor de mulți experți.

Structura economică arată o stagnare într-un peisaj care ar putea să ofere mult mai mult. De exemplu, agricultura a reprezentat doar 1,7% din PIB, având un impact zero asupra creșterii economice. Industria a avut un efect negativ, scăzând cu 0,5%, iar segmentul construcțiilor, în ciuda performanțelor mai bune, a contribuit cu doar 0,4% la creșterea economică. Comerțul, deși este generator de 23% din PIB, a avut o contribuție negativă de 0,2% la creșterea economică, semnalând probleme serioase în materie de consum, care, până acum, a fost unul dintre motoarele de dezvoltare.

În plus, domenii tradițional importante precum sectorul bancar și asigurărilor stau pe un teren precar, având o contribuție zero la creștere. Chiar și sectorul imobiliar, cândva un pilon esențial al economiei, se zbate, având o contribuție minimală de 0,1%.

Deficitele gemene par să se evapore sub ochii noștri, aducând cu ele o contribuție redusă la expansiunea economică. Deși importurile cresc, consumul se descurajează, iar deficitul bugetar se lărgește fără a genera investiții care să stimuleze economia. În mijlocul acestei confuzii financiare, un paradox apare: economiile în bănci ale firmelor și populației au crescut, contrastând cu stagnarea generală.

România trebuie să se întrebe urgent: unde se duc banii? Această întrebare rămâne fără răspuns, lăsând loc pentru o analiză mai profundă a viitorului economic al țării.