Pe fondul războiului din Ucraina care se prelungește, economia Rusiei se confruntă cu presiuni structurale tot mai mari. Conform unui raport publicat de The Economist, analiștii avertizează că sistemul economic nu se prăbușește, dar nu reușește să își revină, ajungând într-o „zonă a morții” economică.
Creșterea economică a Rusiei a încetinit drastic, ajungând la doar 1% în 2025, iar prognozele sugerează o tendință și mai slabă. Declinele în veniturile din exporturi, împreună cu un deficit bugetar în continuă creștere, amplifică presiunea asupra economiei.
Economie de război cu două viteze
În ultimele patru ani, economia rusă s-a divizat în sectoare distincte, cu industriile militare primându-se în față. Aceste domenii beneficiază de forță de muncă și capital, experimentând o expansiune accentuată, angajând masiv personal și investind sume semnificative.
Pe de altă parte, industriile civile supraviețuiesc sub o altă realitate. Afacerile private și consumul se confruntă cu o scădere notabilă a producției și cu investiții limitate. Deși producția manufacturieră a crescut cu 18,3% în ultimii trei ani, sectorul de apărare a contribuit semnificativ la această creștere, având un aport de aproximativ 20%, ceea ce sugerează un declin în industria civilă.
Ascensiunea rentei militare
Economie rusă își desfășoară activitatea în mare parte datorită cheltuielilor militare finanțate din bugetul de stat. Transferurile către companiile din domeniul apărării generează locuri de muncă și activitate pe termen scurt, similar cu veniturile excepționale generate de petrol în anii 2000.
Spre deosebire de acea perioadă, petrolul aducea venituri din piețe externe. Acum, cheltuielile în domeniul militar sunt o redistribuire internă, concentrată pe resurse destinate distrugerii. Economiștii subliniază că un astfel de model riscă să slăbească capacitatea productivă pe termen lung.
Presiune fiscală și venituri energetice în scădere
Deficitul bugetar al Rusiei a atins un nivel alarmant, ajungând la 5,6 trilioane de ruble în 2025, echivalentul a aproximativ 61,6 miliarde de euro. Cheltuielile pentru dobânzi depășesc acum sumele alocate educației și sănătății combinate.
Veniturile din sectorul petrol au suferit o scădere accentuată pe fondul prețurilor reduse. De exemplu, în ianuarie, încasările din energie s-au înjumătățit comparativ cu anul anterior.
O cerere globală mai slabă și o încetinire a marilor economii complică situația. În plus, sancțiunile internaționale continuă să limiteze accesul la tehnologie și flexibilitatea financiară.
Riscuri pe termen lung și opțiuni limitate
Cheltuielile pentru apărare au devenit o parte semnificativă din PIB, reprezentând acum aproximativ 8%. O demobilizare fără criză ar necesita o relaxare a sancțiunilor și o restructurare economică. Experții consideră că atingerea acestor condiții este puțin probabilă în viitorul apropiat.
Deocamdată, Rusia poate continua să finanțeze războiul. Totuși, accentul pus pe militarizare generează riscuri sistemice crescânde. Presiunea constantă ar putea duce la instabilitate fiscală sau disfuncții în instituții.
Discuțiile despre o încheiere a războiului ar putea reduce deteriorarea, dar perspectivele de redresare rămân incerte.
