Descoperiri interesante despre celulele senescente și impactul lor asupra metabolismului

Îmbătrânirea nu este doar un proces natural de degradare a țesuturilor, ci implică și acumulări de celule care nu mai funcționează optim, perturbând astfel echilibrul metabolic al organismului. O nouă cercetare sugerează că eliminarea acestor celule ar putea reprezenta o soluție terapeutică pentru afecțiuni asociate cu vârsta, cum ar fi diabetul de tip 2.

Un studiu recent realizat de specialiști de la Cedars-Sinai Medical Center, Los Angeles, a relevat că celulele senescente din pereții vasculari joacă un rol crucial în provocarea disfuncțiilor metabolice legate de înaintarea în vârstă, precum rezistența la insulină. Cercetătorii au observat că eliminarea acestor celule poate îmbunătăți considerabil controlul glicemic.

Ce sunt celulele senescente?

Aceste celule, frecvent denumite „celule zombie”, încetează să se dividă din cauza stresului sau leziunilor, dar rămân în organism, unde pot produce efecte negative. Deși într-un anumit context pot ajuta la procesul de vindecare, acumularea lor pe parcursul îmbătrânirii generează inflamație cronică, având un impact negativ asupra funcțiilor organice normale.

Studiul publicat în revista Cell Metabolism a investigat celulele endoteliale care formează căptușeala vaselor de sânge. Aceste celule sunt esențiale pentru funcționarea optimă a majorității organelor.

Experimentele efectuate pe șoareci au demonstrat că o dietă bogată în grăsimi a crescut numărul de celule senescente marcate. Prin eliminarea acestor celule, animalele au prezentat o scădere a inflamației, o reducere a masei de grăsime și o îmbunătățire a toleranței la glucoză.

Fisetina ca potențial tratament

Cercetătorii au testat și fisetina, un flavonoid natural prezent în diverse fructe și legume, care are proprietăți senolitice. Aceasta s-a dovedit eficientă în reducerea numărului de celule senescente și îmbunătățirea toleranței la glucoză în experimentele pe șoareci și pe mostre de țesut uman. Totuși, trebuie subliniat că utilizarea sa în tratamentul diabetului nu este încă aprobată.

Specialiștii consideră că focalizarea pe senescența vasculară ar putea influența pozitiv o serie de procese asociate cu îmbătrânirea și diverse boli. Rezultatele studiului, deși promițătoare, sunt limitate la modelele animale, iar cercetările ulterioare vor trebui să investigheze în profunzime modul în care aceste celule afectează metabolismul uman.

Următoarea etapă pentru echipa de la Cedars-Sinai va fi testarea în cadrul studiilor clinice pentru a evalua siguranța și eficacitatea terapiilor senolitice. Dacă aceste cercetări vor confirma rezultatele, ar putea sprijini dezvoltarea unor tratamente inovatoare pentru diabetul de tip 2 și alte afecțiuni metabolice legate de îmbătrânire, reducând astfel inflamația cronică și restabilind sensibilitatea la insulină.