Titlu: Legea antifascistă în România: Controverse între constituționalitate și libertatea de exprimare
Curtea Constituțională a României a respins azi contestația depusă de mai mulți parlamentari, printre care se numără și Diana Șoșoacă de la AUR, împotriva modificărilor recente aduse ordonanței care vizează combaterea extremismului. Decizia a stârnit reacții și dezbateri intense în rândul politicienilor și al societății civile.
Nicușor Dan, primarul Capitalei, a ridicat nelămuriri în legătură cu noile definiții incluse în lege, subliniind că acestea ar putea limita libertatea de exprimare. Este abordați aici termeni vagi precum „materiale fasciste, legionare sau rasiste”, care ar putea afecta nu doar persoanele vizate, ci și cultura și accesul la informație. Legea modificată, inițiată de deputatul Silviu Vexler, își propune să sancționeze mai sever activitățile de promovare a ideologiilor extremiste, dar modificările nu sunt fundamentale, sumele de pedeapsă fiind și ele sporite.
Legea anterior existentă oferea deja un cadru juridic pentru a acționa împotriva nostalgicilor legionari, însă aplicarea acesteia era, în multe cazuri, lipsită de interes din partea magistraților. De exemplu, Călin Georgescu a scăpat de urmărirea penală, infamând o normă legislativă veche care, în ultimii cinci ani, a dus la destul de puține cazuri în instanță. Noul cadru legislativ preia aceleași principii, incluzând sancționarea persoanelor care constituie sau sprijină organizații cu astfel de caracteristici.
În opinia lui Nicușor Dan, claritatea termenilor este esențială, având în vedere că noile reglementări ar putea induce confuzii care să afecteze libertatea de exprimare. Primarul a invocat exemple din opera lui Eminescu, subliniind că ar putea apărea riscul reprimării unor lucrări literare în numele acestei legi.
Critica efectuată de Dan este de o nuanță conservatoare, envisionează o politică naționalistă care ar putea influența discuțiile despre identitatea națională, iar harta politicii în România ar putea suferi modificări semnificative. Totodată, întrebările sale despre linia de demarcație între admirația legitimă și cultul criminalității ridică semne de întrebare cu privire la aplicarea viitoare a legii și la modul în care va funcționa justiția în aceste cazuri.
Curtea Constituțională a concluzionat că noile reglementări nu constituie o intervenție ilegală asupra libertății de exprimare și că acestea îndeplinesc criteriile de claritate și previzibilitate. Astfel, contestația formulată de Nicușor Dan se află într-o situație precar ferind-o de o eventuală admitere.
În contextul acestor evenimente, rămâne de văzut în ce măsură vor fi aplicate cu strictețe aceste reglementări și cum se va modifica peisajul politic românesc în fața provocărilor legate de extremism.
