Ministrul Osmochescu: „Balanța comercială este negativă, dar putem dubla exporturile în următorii doi ani”
Republica Moldova se confruntă cu un deficit comercial semnificativ, având importuri în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari și exporturi care se ridică doar la 3,4 miliarde. Această situație indică faptul că țara cumpără de aproape trei ori mai mult decât vinde.
Eugeniu Osmochescu, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, subliniază că acest dezechilibru poate fi diminuat prin îmbunătățirea producției interne și creșterea exporturilor.
„Balanța este negativă. Ideal ar fi să fie echilibrată, dar acest lucru este foarte greu de realizat într-un singur an. Totuși, putem crește exporturile, iar eu sunt convins că putem să le dublăm.”
Ministrul precizează că obiectivul este de a ajunge la exporturi de aproape 7 miliarde de dolari în următorii ani, cu o țintă de depășire a pragului de 5 miliarde până la finalul actualei perioade de guvernare.
De ce rămâne Moldova în urmă?
Comparativ cu alte țări din regiune, Moldova a înregistrat o creștere economică mai slabă. Totuși, Osmochescu respinge comparațiile cu Georgia și Ucraina.
„Georgia nu a implementat sancțiuni din partea Occidentului împotriva Rusiei, astfel că are un flux constant de mărfuri către Rusia și un capital din diaspora rusă. Compararea noastră cu o țară care nu s-a aliniat sancțiunilor este nejustificată.”
Pe de altă parte, creșterea PIB-ului Ucrainei se datorează unui aport masiv de resurse externe și producției militare.
„Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina a fost un influx uriaș de resurse în economia lor, inclusiv pentru producția de armament. Aceasta este cauza principală a creșterii economice acolo.”
În contrast, Moldova își propune să se integreze în Uniunea Europeană și să asigure stabilitate macroeconomică, chiar dacă acest lucru nu aduce rezultate rapide.
Unde caută Guvernul soluții?
Ministrul Osmochescu afirmă că reducerea deficitului comercial nu va rezulta din măsuri protecționiste, ci din mărirea producției interne și orientarea spre export.
„Nu vorbim doar despre agricultură. Domeniile competitive includ producția industrială, construcțiile și sectorul auto, precum și e-mobilitatea. Agricultura rămâne esențială, dar domeniile TIC au ajuns la un nivel comparabil cu cel al agriculturii, chiar au depășit-o.”
De asemenea, Osmochescu a menționat creșterea investițiilor, care au înregistrat o creștere de 22% în ultimele două trimestre ale anului trecut.
„Trebuie să trecem de la o economie de consum la una bazată pe producție și inovație. Asta este cheia.”
„135 de lei pe săptămână contează”
În plus față de sprijinul acordat exportatorilor și programele de ajutor de stat, Guvernul mizează pe schimbarea comportamentului consumatorilor.
„Dacă fiecare dintre noi am cheltui aproximativ 135 de lei pe săptămână pe produse locale, am contribui direct la creșterea PIB-ului.”
Autoritățile pregătesc campanii de promovare a produselor autohtone și colaborează cu rețelele comerciale pentru a asigura o mai bună vizibilitate a acestora.
Totuși, provocarea reducerii deficitului comercial rămâne una majoră pentru o economie mică, dependentă de importuri și afectată de instabilitatea regională. Ambițiile de a dubla exporturile în următorii ani vor testa capacitatea Guvernului de a transforma creșterea investițiilor și reformele propuse într-o schimbare economică reală.
