Ce impact are asupra populației și politicii?
România se confruntă cu măsuri de austeritate severe, readucând în memorie perioadele dificile din urmă cu un deceniu, când crizele economice au zguduit stabilitatea politică europeană. Deși scopul acestor măsuri este controlul deficitului record, nemulțumirile cetățenilor ar putea genera o nouă criză politică.
Conform unei analize din Financial Times, deficitul public al României a atins un procent alarmant de 9,3% din PIB în 2024, depășind cu mult limita de 3% impusă de reguli fiscale europene. Autoritățile anterioare au evitat să implementeze măsuri de austeritate în perioada premergătoare alegerilor, ceea ce a condus la această situație precară. Publicația observă, de asemenea, că austeritatea nu este bine primită de populație, având în vedere că România a implementat deja reduceri drastice de cheltuieli și majorări de impozite după criza datoriilor din trecut.
“În 2012, guvernul de la București s-a prăbușit în urma protestelor împotriva austerității, similar cu ceea ce s-a întâmplat în Grecia, Portugalia și Irlanda”, subliniază Financial Times.
Reacția guvernului și criza politică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut dificultățile măsurilor propuse, asigurând că guvernul de coaliție e determinat să implementeze toate măsurile necesare pentru a gestiona situația economică, însă există îngrijorări că introducerea măsurilor de austeritate va aduce din nou țara într-o criză politică.
Protestele cetățenilor din București și alte orașe au crescut, iar liderul AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate, promițând rezistență față de impozitele impuse de un „guvern ilegitim”.
Provocări economice și perspective de viitor
Măsurile dificile care rămân neimplementate, cum ar fi reformele în guvernanța companiilor de stat și revizuirea pensiilor pentru foștii funcționari publici, sunt esențiale. Nazare a subliniat că reforma pensiilor va aduce „eliminarea privilegiilor speciale”, esențială pentru asigurarea sustenabilității financiare.
Situația economică generală este precară, iar rata de creștere a PIB-ului a fost de doar 0,3% în al doilea trimestru. Banca Națională a României avertizează că inflația ridicată va constrânge și mai mult creșterea economică, menținând rata dobânzii de referință la 6,5%. În plus, criza politică din ultimele luni, accelerată de anularea alegerilor din decembrie de către Curtea Constituțională, a complicat și mai mult lucrurile.
În ciuda eforturilor de reformă și de redresare economică, coaliția guvernamentală rămâne fragilă, confruntându-se cu tensiuni interne și sondaje favorabile AUR, care captează o mare parte din nemulțumirile populare.
Percepția cetățenilor și concluzii
Românii conștientizează gravitatea situației financiare, dar multe voci spun că nu au încredere în guvernul actual și contestă eficiența măsurilor recente. „Este nevoie de bani, dar totul a devenit mai scump odată cu creșterea TVA-ului”, spune Cristina, o ingineră din București.
Mihai, un muncitor din aceeași zonă, se întreabă de ce trebuie să suporte povara deficitului bugetar: „Dacă eu și alții ne-am plătit impozitele, de unde a apărut deficitul? Cineva trebuie să răspundă”.
În concluzie, România se află la o răscruce crucială, unde deciziile luate acum vor avea un impact semnificativ asupra viitorului economic și politic al țării. Timpul va arăta dacă măsurile de austeritate vor aduce stabilitatea dorită sau dacă vor genera noi turbulențe sociale.
