Criza politică din Franța adâncește problemele fiscale ale țării
Situația politică din Franța devine tot mai complicată, atrăgând atenția asupra unei probleme fiscale în continuare alarmantă. Demisia recentă a prim-ministrului Sébastien Lecornu, în urma eforturilor eșuate de a forma un guvern stabil, a evidențiat instabilitatea politică. Lecornu, aflat la conducere doar de 27 de zile, nu a reușit să strângă susținerea necesară din partea partidelor rivale și chiar din partea aliaților de centru-dreapta.
Președintele Emmanuel Macron i-a acordat lui Lecornu un termen de 48 de ore suplimentare pentru a găsi soluții care să asigure „stabilitatea țării”. Acest gest subliniază dorința lui Macron de a evita o nouă criză guvernamentală, dar și presiunea copleșitoare exercitată de situația economică.
Ce reprezintă aceste turbulențe pentru francezi? Economia națională se confruntă cu un deficit bugetar de 5,8% din PIB în 2024, o situație îngrijorătoare, dată fiind că datoria publică a ajuns la 113% din PIB. Ambele indicatori depășesc limitele stabilite de Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene, care prevede un deficit maximum de 3% și o datorie publică sub 60% din PIB.
Comisia Europeană a inclus Franța în procedura de „deficit excesiv”, acordându-i termen până în 2029 pentru a se redresa. Însă economiștii nu văd o îmbunătățire rapidă, punând accentul pe gravitatea deficitului actual și dificultatea de a respecta regulile europene în condițiile actuale.
Antonio Fatas, profesor de Economie la INSEAD, a declarat: „Deficitul Franței depășește clar regulile europene, iar în contextul politic actual, este greu de imaginat un buget care să respecte aceste limite.” Fragmentarea parlamentului și opoziția extremelor complică orice tentativă de reformă.
În aceeași notă, agențiile de rating Fitch și Moody’s au redus ratingul suveran al Franței, ceea ce alimentează îngrijorările asupra sănătății economiei naționale. De altfel, investitorii devin din ce în ce mai sceptici cu privire la disciplina fiscală a Parisului.
Dacă Lecornu nu reușește să rezolve criza, Macron ar putea fi nevoit să alegă între numirea unui nou prim-ministru, dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate, sau, teoretic, să își prezinte demisia, deși această opțiune este considerată puțin probabilă.
Concluzionând, indiferent de evoluția politică, economia Franței se va confrunta cu un deficit persistent de 5,4% până la 5,5% din PIB în următorii ani, iar lipsa reformelor și creșterea economică modestă vor continua să afecteze stabilitatea fiscală a țării.
