Franța se îndreaptă spre o criză politică de anvergură
Premierul François Bayrou se află în fața unui moment crucial pe 8 septembrie, când riscă să piardă sprijinul Parlamentului în urma unui vot de încredere legat de buget. O discuție inițial tehnică despre deficitul bugetar s-a transformat rapid într-o situație politică tensionată, cu implicații serioase pentru întreaga zonă euro.
„Țara noastră este în pericol”, a declarat Bayrou, subliniind provocările majore pe care le are de înfruntat. Datoria publică a Franței atinge 114% din PIB, iar premierul își propune să economisească 43,8 miliarde de euro până în 2026. Obiectivul este de a reduce deficitul de la estimarea de 5,4% anul acesta la 4,6% în 2026 și apoi la 2,8% până în 2029. Printre măsurile avute în vedere se numără și eliminarea a două sărbători legale.
Cu un guvern minoritar, Bayrou se confruntă cu o opoziție diversificată, de la socialiști și ecologiști până la extrema dreaptă, care refuză să sprijine planurile sale. Fără voturile necesare de la stânga, guvernul său se află într-o situație dificilă. Premierul a decis să convoace votul de încredere, iar o înfrângere ar putea însemna o pierdere semnificativă pentru țară, afectând grav stabilitatea politică.
Președintele Emmanuel Macron se află într-o oarecare dificultate: poate fie să numească un nou premier, ceea ce ar prelungi incertitudinea, fie să organizeze alegeri anticipate, care ar putea favoriza partidele extremiste, cum ar fi cel condus de Marine Le Pen.
Într-un context dominat de provocări globale, o criză financiară în Franța ar putea avea efecte devastatoare asupra zonei euro, avertizează mai multe publicații internaționale.
Un blocaj economic prelungit
Deși situația fiscală a Franței nu se compară direct cu cea a Greciei sau Italiei, investitorii sunt preocupați nu doar de nivelul datoriei, ci și de tendințele acesteia. Problemele sunt de natură structurală: Franța nu a avut un buget echilibrat din 1974, iar deficitul său a fost de 5,8% din PIB în anul precedent, cel mai ridicat din zona euro. Datoria publică depășește, în afară de Grecia și Italia, oricare altă națiune europeană.
Costurile de împrumut au crescut semnificativ, ajungând la 3,5% pentru obligațiunile pe 10 ani, o rată mai mare decât cea plătită de Grecia, cândva considerată simbolul crizei datoriilor. Macron a încercat să-i convingă pe cetățeni de necesitatea unor reforme severe, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare, argumentând că „anii abundenței s-au încheiat”.
Analiștii de la Goldman Sachs sugerează că Bayrou va trebui să renunțe la unele dintre planurile sale de reducere a deficitului pentru a-și menține poziția. Aceasta ar putea conduce la o creștere a datoriilor și la îngrijorări legate de ratingul de credit al țării.
Piețele financiare și tensiunile europene
Situația politică din Franța se adaugă unei atmosfere de incertitudine în întreaga zonă euro. Indicatorii de încredere economică ai Comisiei Europene au scăzut, iar economiștii se tem că votul de pe 8 septembrie ar putea avea repercusiuni asupra piețelor de obligațiuni.
Publicația Le Monde atrage atenția asupra senzației de „economisire excesivă” din rândul populației, care a economisit aproape 19% din veniturile sale, un procent fără precedent în ultimele patru decenii. Aceasta a dus la stagnarea consumului, ceea ce afectează grav activitatea economică.
De asemenea, companiile se confruntă cu scăderi semnificative în vânzări, iar în perioada următoare se preconizează pierderea a 210.000 de locuri de muncă, cu o rată a șomajului estimată să ajungă la 7,7% până la sfârșitul anului.
Următoarea mișcare a cetățenilor va fi văzută pe 10 septembrie, când este anunțat un protest național, care reînvie amintiri ale „Vestelor Galbene” din 2018-2019. Sprijinul popular pentru această inițiativă este semnificativ, iar un sondaj recent arată că doi din trei francezi susțin protestele. Liderii sindicali și politicienii din toate colțurile spectrului politic își exprimă îngrijorarea, iar unii cer chiar demisia lui Macron.
Astfel, Franța se află într-un moment critic, cu multe mâini pe volanul economiei și politicii.
