Criza profundă a economiei germane: BDI trage un semnal de alarmă
Economia Germaniei se află într-o alunecare periculoasă, considerată de Federația Industriilor Germane (BDI) „cea mai profundă criză” întâmpinată de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Reprezentanții BDI își exprimă îngrijorarea față de lipsa de reacție a Guvernului condus de Friedrich Merz în fața declinului industrial prelungit.
Producția industrială germană este anticipată să scadă în 2025 pentru al patrulea an consecutiv, iar BDI subliniază că situația nu mai poate fi catalogată ca un simplu accident temporar, ci ca un „declin structural” îngrijorător. Potrivit estimărilor, Produsul Intern Brut (PIB) al țării ar urma să stagneze în 2025, în urma a doi ani de recesiune, în timp ce autoritățile par incapabile să regăsească soluții eficiente pentru a restabili încrederea sectorului de afaceri.
„Economia germană este în cădere liberă, iar Guvernul nu reacționează cu hotărârea necesară”, a declarat președintele BDI, Peter Leibinger, conform AFP. Criticile se îndreaptă și către lentoarea reformelor promise de Merz, într-un context în care modelul german, bazat pe exporturi solide, industrie avansată și energie rusească ieftină, este afectat de efectele pandemiei, creșterea prețurilor la energie și de concurența acerbă din partea Chinei. De asemenea, tarifele impuse de președintele american Donald Trump complică și mai mult situația.
Industria se plânge de birocrația excesivă și regulamentările prea restrictive. Brian Fürderer, director al Microqore Medical, susține că „certificarea și lansarea unui produs durează mult prea mult”, subliniind dependența Germaniei de tehnologii externe în domenii strategice precum inteligența artificială și software.
Deși Friedrich Merz afirmă că a inițiat reforme, din reduceri fiscale pentru companii până la modificări în tarifele electrice, industria fragilă consideră că ritmul este mult prea lent. BDI avertizează că fiecare lună de stagnare în aplicarea reformelor va conduce la pierderi suplimentare de locuri de muncă.
Declinul industrial este evidențiat de cifrele alarmante: sectorul auto a pierdut 6,3% din angajați în ultimul an, echivalentul a aproape 49.000 de locuri de muncă, iar metalurgia a înregistrat o scădere de 2,6% într-un singur an, cumulând o pierdere de peste 11% din 2019. Compania Volkswagen a anunțat intenția de a elimina 35.000 de locuri de muncă până în 2030. În același timp, Federația Industriei Chimice și Farmaceutice a informat că producția chimică a atins cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii.
Pe de altă parte, industria apărării se prezintă ca un sector promitător, susținut de investiții masive și considerat un „colac de salvare” . Totuși, sindicatele subliniază că, deși situația este gravă, sectoare precum aeronautica, tehnologia medicală, industria feroviară și tehnologia energetică continuă să performeze bine.
Această criză ă profundă ridică întrebări serioase despre viitorul economiei germane și caută răspunsuri în rândul decidenților, dar și a mediului de afaceri, care resimte din plin impactul acestor provocări.
