Exporturile României către Germania, un semn de stabilitate în vremuri dificile
În primele opt luni ale acestui an, România a exportat către Germania aproximativ 20% din totalul mărfurilor sale, o pondere constantă în ultimii ani. Aceasta se compară cu aproape 30% din exporturile Poloniei, 33% din cele ale Cehiei și 25% din Ungaria.
Recent, un sondaj realizat de Institutul Economic German a relevat că peste 40% dintre companiile din Germania plănuiesc reduceri de personal în 2024. Această statistică alarmantă este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se estimează că 2026 ar putea fi un an de redresare pentru cea mai mare Economie europeană. Aceasta reprezintă un semnal de avertizare pentru economiile mai mici din estul Europei, care depind de evoluția Germaniei.
Deși intențiile companiilor nu se traduc neapărat în decizii definitive, acestea reflectă starea de nesiguranță a mediului de afaceri. Un studiu Ifo sugerează că o treime dintre firmele germane se confruntă cu lipsa comenzilor, un factor ce contribuie la scăderea încrederii generale în economie. De altfel, economia germană a stagnat sau a intrat în recesiune în ultimele două veri.
Între timp, toamna aduce atât planuri de relansare economică din partea guvernului german, cât și vești mai puțin îmbucurătoare din partea unor mari companii. De exemplu, Nokia, un jucător important în domeniul telecomunicațiilor, a anunțat închiderea biroului din Munchen și disponibilizarea a 700 de angajați până în 2030. Kuka, un nume de referință în industria roboților industriali, își va reduce efectivele cu 560 de persoane din cauza lipsei comenzilor.
Sectorul auto german suferă intens, iar compania multimedia Arri Group intenționează să închidă două locații și să desființeze 150 de locuri de muncă din cauza scăderii producției. Conform ziarului Bild, 88 de companii germane din diverse domenii plănuiesc disponibilizarea a 147.522 de angajați.
În ciuda acestor dificultăți, cancelarul Friedrich Merz a propus un pachet istoric de stimulare economică, care include cheltuieli pentru infrastructură și sprijin pentru IMM-uri. De asemenea, se investește în înzestrarea armatei, cu achiziții din SUA incluse în plan.
Guvernul german caută soluții pentru a revitaliza economia, având în vedere dependența sa de piețele externe, în special de China, care controlează resursa de pământuri rare esențiale pentru industriile de vârf. Recent, vicecancelarul Lars Klingbeil a vizitat China, un partener comercial crucial, în timp ce ministra economiei, Katherina Reiche, a călătorit în Qatar și Emiratele Arabe Unite, căutând noi surse de energie.
În contextul schimbărilor geopolitice, Germania se confruntă cu teme economice complicate. După invazia Ucrainei, economia germană a suferit stagnare și recesiune, iar prognozele pentru anul viitor sugerează o creștere modestă de 1,3%, ceea ce ar putea afecta și economiile din Europa de Est, inclusiv România.
Economiștii de la Goldman Sachs estimează că o creștere a cheltuielilor publice germane s-ar traduce într-o avansare a PIB-ului în alte țări cu aproximativ 0,1%. De asemenea, un studiu din 2018 al Băncii Spaniei sugerează că un stimulent economic similar ar putea aduce beneficii suplimentare pentru zona euro.
Florence Pisani, economist-șef la Candriam, a declarat că „dacă cererea internă din Germania va crește, iar locurile de muncă nou create vor stimula consumul, redresarea va avea un impact pozitiv asupra altor țări europene, în special din est”.
