Ghid practic pentru a deveni prosumator în România

Ce este un prosumator? În legislația românească, prosumatorul este definit ca un client final care își produce propria energie electrică din surse regenerabile (de exemplu, panouri fotovoltaice) pentru consum propriu, fără ca producerea de energie să fie activitatea sa principală. Prosumatorul poate consuma energia produsă, o poate stoca și poate vinde excedentul în rețeaua publică. Această definiție este stipulată în Legea energiei electrice nr. 123/2012 (art. 3, pct. 95) și a fost introdusă pentru a alinia legislația națională la directivele UE privind consumatorii activi de energie regenerabilă. Practic, un prosumator este un proprietar de sistem fotovoltaic (sau altă sursă regenerabilă) care își reduce dependența de rețeaua electrică și poate furniza surplusul de energie în sistem, beneficiind de mecanisme de compensare și facilități fiscale.

Cadrul legislativ: Legea nr. 123/2012 actualizată și reglementările Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) detaliază drepturile și obligațiile prosumatorilor. Potrivit art. 73^1 din Legea energiei, persoanele fizice și juridice pot deveni prosumatori fără a avea nevoie de licență de producere, dacă instalația are o putere de cel mult 400 kW pe loc de consum. De asemenea, prosumatorii cu instalații de până la 400 kW beneficiază de scutiri fiscale pentru energia produsă și consumată sau vândută: nu se plătesc impozit pe veniturile din energia vândută, nu se achită TVA ori alte obligații fiscale pentru această energie, iar prosumatorii nu trebuie să se autorizeze ca operatori economici (PFA/firmă) pentru a vinde energia produsă. Mai mult, prosumatorii sunt exonerați de obligația achiziției de certificate verzi pentru energia regenerabilă produsă și consumată la locul de producție. Toate aceste prevederi legale creează un mediu favorabil celor ce doresc să își instaleze panouri solare și să devină prosumatori în România.

În continuare, vom prezenta pașii concreți pentru ca o persoană fizică să devină prosumator după instalarea unui sistem fotovoltaic, de la etapa de proiectare până la conectarea în rețea și vânzarea surplusului de energie. De asemenea, vom detalia durata estimativă a fiecărei etape, precum și drepturile și obligațiile care revin prosumatorilor, conform legislației și reglementărilor ANRE în vigoare.

1. Instalarea sistemului fotovoltaic – condiții și autorizări

Proiectarea și montajul panourilor: Primul pas pentru a deveni prosumator este să instalezi un sistem fotovoltaic la locuința sau proprietatea ta. Este recomandat ca proiectarea și instalarea să fie realizate de o firmă sau un electrician atestat ANRE, pentru a asigura conformitatea cu normele tehnice și de siguranță. În această fază se stabilește puterea instalată a sistemului, de obicei în funcție de consumul mediu de energie al gospodăriei. Legislația curentă permite prosumatorilor instalații de până la 400 kW fără licență de producție, însă pentru consumatorii casnici tipici, sistemele sunt mult mai mici (de ordinul a câțiva kW). O limitare practică des întâlnită este de 3–10 kW pentru locuințe individuale, dar se poate merge mai sus dacă necesarul o cere, cu respectarea condițiilor tehnice de racordare.

Autorizația de construire: Vești bune – în prezent birocrația pentru montarea panourilor fotovoltaice pe clădiri a fost simplificată. Parlamentul a modificat Legea nr. 50/1991, eliminând obligativitatea obținerii autorizației de construire pentru instalarea panourilor solare pe acoperișurile clădirilor. Asta înseamnă că, dacă montezi panouri pe casa ta (fără a afecta structura de rezistență a acesteia), nu mai ai nevoie de autorizație de construire de la primărie. Certificatul de urbanism este însă în continuare util și, de regulă, necesar: el se obține de la primăria locală și precizează regimul tehnic și juridic al lucrării, confirmând dacă poți realiza proiectul în condițiile legale și fără autorizație. În cazul montajului pe acoperiș fără modificări structurale majore, certificatul de urbanism va menționa că nu este nevoie de autorizație. Dacă însă panourile se montează la sol (pe structură independentă) sau dacă se aduc modificări construcției, s-ar putea cere autorizație de construire – în special pentru instalații la sol care pot ocupa suprafețe mari sau pot avea impact de mediu. Este recomandat să verifici la primăria locală cerințele specifice zonei tale, deoarece unele localități pot solicita avize suplimentare (ex: aviz de mediu de la Agenția de Protecția Mediului, aviz ISU pentru siguranța la incendiu, etc., dacă sunt relevante pentru proiectul tău).

Condiții tehnice: Asigură-te că ai un spațiu potrivit pentru panouri – ideal, un acoperiș bine orientat (spre sud, est sau vest), fără umbrire, suficient de solid pentru a susține panourile. De regulă, nu este nevoie să modifici instalația electrică interioară a casei, însă va trebui montat un invertor care să sincronizeze energia produsă cu rețeaua și să o transforme în curent alternativ compatibil. Firma de instalare se va ocupa de proiectul tehnic al sistemului fotovoltaic și, dacă e cazul, de documentația necesară (inclusiv depunerea actelor pentru certificatul de urbanism și alte avize). Durata estimată pentru faza de proiectare și instalare poate varia: obținerea certificatului de urbanism durează legal circa 15 zile lucrătoare (maxim) conform legii, iar montajul efectiv al panourilor și echipamentelor durează de obicei 1–2 zile (pentru un sistem rezidențial mic, instalat de o echipă profesionistă). Dacă nu sunt întârzieri cu avizele și echipamentele, această etapă inițială (de la planificare până la panouri montate) se poate realiza în aproximativ 2–4 săptămâni. În practică, însă, timpii pot crește dacă există perioade de așteptare pentru diverse aprobări sau dacă apelezi la un program de finanțare (de exemplu, programul Casa Verde), care poate introduce întârzieri administrative.

2. Notificarea distribuitorului și obținerea Avizului Tehnic de Racordare (ATR)

După ce sistemul fotovoltaic este proiectat (sau chiar înainte de instalarea propriu-zisă, dacă dorești să anticipezi procedurile), trebuie să inițiezi procesul de racordare la rețeaua electrică în calitate de producător. Acest lucru se face prin depunerea unei cereri de racordare la operatorul de distribuție (OD) care deservește zona ta. Operatorul de distribuție este compania de rețea (fostele companii de electricitate regională, precum E-Distribuție, Delgaz Grid, Distribuție Energie Oltenia, Electrica/DEER ș.a.) care deține infrastructura locală. În cerere vei specifica că dorești racordarea unui loc de producere (prosumer) la un loc de consum existent.

Documentația necesară pentru ATR: Odată cu cererea, va trebui să anexezi o serie de documente tehnice și legale. Conform reglementărilor de racordare, pachetul de documente include de obicei: copia certificatului de urbanism obținut (sau autorizației de construire, dacă a fost cazul, deși pentru panouri pe acoperiș nu mai e obligatorie autorizația), planul de situație cu amplasarea clădirii și a panourilor (schița instalației fotovoltaice), datele tehnice ale echipamentelor (fișe invertor și panouri, puterea instalată propusă), copia actului de proprietate sau alt document care atestă dreptul de folosință asupra imobilului, copie după actul de identitate al solicitantului și, dacă e cazul, avize de amplasament de la alte rețele (gaz, telefonie etc. – de obicei acestea se obțin în faza de certificat de urbanism). Nu te speria de listă – multe dintre aceste documente sunt standard. Firma instalatoare sau un proiectant autorizat te poate asista la întocmirea dosarului tehnic pentru racordare. De asemenea, operatorii de distribuție pun la dispoziție platforme online unde poți încărca cererea și documentele electronic (de exemplu, portalul [„Racordare la rețea” al Distribuție Energie Electrică România], sau site-urile similare ale altor distribuitori).

Avizul Tehnic de Racordare (ATR): După depunerea cererii complete, operatorul de distribuție va analiza capacitatea rețelei de a prelua puterea generată și va stabili soluția de racordare (dacă sunt necesare lucrări suplimentare, protecții, etc.). ATR-ul este documentul oficial care confirmă că poți racorda centrala ta la rețea, precizând condițiile tehnico-economice de racordare (de exemplu, puterea maximă acceptată, punctul de conexiune la rețeaua existentă, necesitatea unui contor bidirecțional etc.). Conform reglementărilor ANRE, operatorul trebuie să emită ATR-ul în maximum 30 de zile calendaristice de la depunerea cererii complete. În practică, pentru instalațiile mici de tip prosumator, ATR-ul se eliberează de obicei mai repede (uneori în 1–2 săptămâni), mai ales dacă rețeaua locală nu necesită întăriri și dosarul este complet. ATR-ul este gratuit pentru prosumatori și are valabilitate (de regulă 6 sau 12 luni); în acest interval trebuie să parcurgi următorii pași altfel va trebui reînnoit.

Notificare vs. cerere de racordare: Merită menționat că, pentru microinstalații foarte mici, legislația a introdus și conceptul de notificare simplificată. De exemplu, în cazul prosumatorilor cu puteri foarte mici (sub 10.8 kW monofazat, de exemplu), unii operatori folosesc o procedură simplificată de notificare pentru racordare, fără a trece prin toți pașii standard de avizare. Totuși, în majoritatea cazurilor pentru prosumatorii casnici obișnuiți, procesul practic este același: se depune cererea și se obține ATR-ul. Durata estimată a acestei etape este de aproximativ 2–4 săptămâni (timp în care operatorul analizează și emite avizul). În această perioadă, este posibil ca reprezentanții operatorului să facă verificări la fața locului sau să comunice cu tine pentru detalii tehnice (de exemplu, confirmarea schemei de conexiune).

3. Racordarea efectivă la rețea și punerea în funcțiune

Odată obținut ATR-ul favorabil, urmează faza de racordare propriu-zisă. Avizul tehnic de racordare are valoare de ofertă: el conține eventualele costuri și lucrări necesare pentru conectare. Pentru a continua, va trebui să închei un contract de racordare cu operatorul de distribuție. În baza acestui contract, se vor realiza lucrările de racordare și montare a aparaturii de măsurare. În multe cazuri, dacă locul de consum (casa ta) este deja racordat la rețea, lucrările suplimentare sunt minime – practic este vorba doar de schimbarea contorului cu unul care măsoară bidirecțional și, dacă e nevoie, instalarea unor echipamente de protecție sau adaptarea tabloului electric. Contractul de racordare precizează responsabilitățile părților și termenul de execuție a lucrărilor.

Montarea contorului bidirecțional: Contorul existent la locuința ta va fi înlocuit cu un contor inteligent (sau contor electronic) bidirecțional, care poate înregistra separat energia consumată din rețea și energia livrată în rețea. Această înlocuire este făcută de către operatorul de distribuție. Conform practicilor curente, prosumatorul nu suportă costul contorului; tariful de măsurare este reglementat și contorul se instalează gratuit sau este inclus în costurile de racordare ale operatorului. Instalarea contorului se face de obicei în același punct unde era contorul vechi (la limita de proprietate sau în firidă). Pe lângă contor, dacă nu ai deja, operatorul poate monta un modem de transmisie a datelor de măsură sau alte elemente pentru telecitire.

Punerea sub tensiune și verificări: După ce contorul bidirecțional este montat și orice alte lucrări de racordare au fost finalizate, se trece la punerea în funcțiune a instalației de producere. În practică, firma instalatoare împreună cu un reprezentant al distribuitorului vor realiza testele finale: se verifică funcționarea invertorului în parametri, existența protecțiilor (de exemplu, invertorul trebuie să deconecteze automat sistemul dacă rețeaua cade – pentru siguranța muncitorilor, etc.), se verifică sincronizarea cu rețeaua. Dacă totul este în ordine, operatorul de distribuție emite Certificatul de Racordare pentru locul de consum/producere. Acest certificat atestă că instalația ta este racordată la rețea și că ai calitatea de prosumator recunoscută oficial. Emis de operator, certificatul de racordare se eliberează în termen scurt (maxim câteva zile) după ce dosarul instalației de utilizare și procesul-verbal de punere în funcțiune sunt depuse la operator. Practic, odată cu certificatul de racordare, ești autorizat să injectezi energie în rețeaua publică.

Durata acestei etape (de la ATR la punerea în funcțiune) poate varia în funcție de operator și de eventualele lucrări necesare. Dacă nu sunt necesare lucrări complexe (de exemplu, rețeaua existentă suportă puterea și trebuie doar schimbat contorul), totul se poate rezolva în 2–4 săptămâni de la emiterea ATR. În unele cazuri, dacă operatorul are stoc de contoare și program disponibil, contorul se montează în doar câteva zile. Legislația prevede termene limită pentru operatori – de exemplu, după ce instalația e gata și notificată, distribuitorul trebuie să monteze contorul și să emită certificatul într-un timp foarte scurt (sunt menționate 3 zile lucrătoare pentru emiterea certificatului după depunerea documentației de către utilizator). Cu toate acestea, experiența practică a arătat variații: unii prosumatori au raportat că întreg procesul de racordare și punere în funcțiune a durat doar o lună, alții au așteptat câteva luni, în funcție de promptitudinea distribuitorului și de disponibilitatea echipamentelor (contoare) sau a echipelor de montaj. Un ghid al Delgaz Grid menționa că de la intenție și până la a deveni prosumator pot trece câteva luni, în funcție de specificul instalației și de situația rețelei existente (de exemplu, dacă ai deja sau nu un branșament trifazat, dacă e nevoie de avize suplimentare etc.). Așadar, ai răbdare și ține legătura cu operatorul de rețea pentru a asigura un proces cât mai lin.

4. Încheierea contractului de vânzare-cumpărare a energiei produse

După ce instalația este funcțională și ai certificatul de racordare, mai rămâne un pas esențial: să închei un contract de vânzare-cumpărare pentru energia electrică produsă și livrată în rețea. Acest contract se încheie între prosumator (în calitate de vânzător de energie) și furnizorul tău de energie electrică (în calitate de cumpărător). Conform legii, furnizorul cu care ai deja contract de consum este obligat să accepte achiziția energiei livrate de tine și să ofere mecanismul de compensare prevăzut de reglementări. Altfel spus, nu trebuie să cauți un alt cumpărător pentru energia ta – vei semna un act adițional sau un contract separat de vânzare a energiei cu același furnizor de la care cumperi curent electric. Durata contractului de vânzare a energiei poate fi cel mult egală cu durata contractului de furnizare existent, dar în practică ambele se reînnoiesc automat sau se prelungesc atât timp cât ești client al acelui furnizor.

Compensarea energiei livrate: Contractul de vânzare-cumpărare va specifica modul în care ești compensat pentru energia pe care o trimiți în rețea. În România există două mecanisme principale, în funcție de puterea instalată a sistemului tău:

  • Compensarea cantitativă (sistem de net-metering parțial): dacă ai o instalație de până la 200 kW pe loc de consum (ceea ce este cazul pentru marea majoritate a prosumatorilor casnici), furnizorul este obligat să realizeze o compensare în factură între energia consumată și energia livrată. Mai exact, pe factura ta, furnizorul va factura doar diferența între kWh consumați din rețea și kWh injectați în rețea în acea lună. Dacă într-o lună produci mai mult decât consumi, surplusul se reportează pentru a fi folosit în lunile următoare, până la 24 de luni. Practic, excesul de energie îți creează un „credit” în kWh ce poate fi folosit în următorii doi ani, în perioadele când vei consuma din rețea mai mult decât produci. Acest sistem de compensare cantitativă este garantat prin lege până la 31 decembrie 2030, după care este posibil să fie revizuit (conform țintelor naționale de energie regenerabilă). În perioada de compensare cantitativă, prețul la care se face compensarea pentru tine este prețul energiei active din contractul tău de furnizare. Cu alte cuvinte, 1 kWh injectat valorează cât 1 kWh consumat la prețul din factura ta, deci practic scazi din consumul facturat propriu cantitatea de energie livrată, la același preț.
  • Compensarea financiară: dacă ai o instalație mai mare de 200 kW, dar până la 400 kW, legea prevede un alt mecanism. Furnizorul îți va cumpăra energia livrată la un preț egal cu prețul mediu ponderat al pieței pentru ziua următoare (PZU) din luna respectivă. Practic, în loc de a primi un credit în kWh, vei primi contravaloarea în lei a energiei tale la prețul pieței spot, sumă care apoi se scade din factura de consum (regularizare financiară). Pentru prosumatorii casnici nu este foarte relevant acest regim, deoarece puțini vor avea sisteme peste 200 kW; totuși, e bine de știut că acesta este modul de calcul dacă cineva depășește pragul de 200 kW. În ambele situații (și la compensare cantitativă, și la cea financiară), dacă într-un interval de facturare consumi mai mult decât ai produs (și nu mai ai credit reportat suficient), vei plăti diferența de energie consumată la prețul din contractul tău de furnizare, ca orice alt client.

Procedura de contractare: Furnizorii mari au proceduri destul de simple pentru a deveni prosumator. În general, după ce ai certificatul de racordare de la distribuitor, vei notifica furnizorul (printr-un formular sau o cerere tip) că ai calitatea de prosumator și soliciți încheierea contractului de vânzare energie. Furnizorul va pregăti actele necesare. Spre exemplu, E.ON Energie menționează că după ce clientul solicită încheierea contractului de prosumator, furnizorul are la dispoziție 10 zile lucrătoare pentru a transmite contractul către client. De regulă, tot procesul se poate realiza și online (prin email sau platforme dedicate). Asigură-te că furnizorul tău primește o copie a certificatului de racordare și știe data de la care ai început să injectezi energie, pentru a-ți factura corect de atunci ca prosumator.

5. Drepturile și obligațiile prosumatorilor (contor, fiscalitate, plafonare prețuri)

Calitatea de prosumator vine cu o serie de drepturi garantate prin lege, dar și cu anumite responsabilități. Iată cele mai importante aspecte pe care trebuie să le cunoști:

  • Racordare nediscriminatorie la rețea: Operatorii de distribuție au obligația legală să racordeze toți prosumatorii în condiții nediscriminatorii, respectând procedurile ANRE. Nu ți se poate refuza racordarea decât în situații tehnice extreme (de exemplu, rețeaua ar fi saturată și ar necesita investiții majore – caz în care operatorul trebuie oricum să găsească soluții). În practică, până la puteri relativ mici (sub ~15 kW) rețeaua de joasă tensiune suportă de obicei conectarea fără probleme.
  • Contorul bidirecțional și măsurarea energiei: După cum am menționat, contorul va înregistra separat energia preluată din rețea și cea livrată în rețea. Prosumatorul are dreptul să i se instaleze acest contor fără costuri prohibitive – de fapt, costul este suportat de operatorul de distribuție sau inclus în tarifele reglementate. Citirea contorului se face, ca și înainte, de către operator, de obicei de la distanță (contoarele moderne permit telecitire). Tu, ca prosumator, vei primi facturi de la furnizor în care se va vedea clar câți kWh ai consumat și câți ai livrat, precum și modul de compensare. Ai obligația să permiți accesul operatorului la contor (dacă e cazul pentru mentenanță/verificări) și să menții instalația în stare bună de funcționare.
  • Facilități fiscale importante: Legislația fiscală și energetică scutește prosumatorii persoane fizice de povara birocratică a impozitelor pentru energia livrată. Conform derogărilor din legea energiei și Codul Fiscal, prosumatorii sunt exceptați de la plata oricăror obligații fiscale pentru energia produsă pentru autoconsum și pentru excedentul vândut. Cu alte cuvinte, dacă ești persoană fizică prosumator, nu plătești impozit pe venitul obținut din energia dată în rețea, nu plătești contribuții sociale pentru acești bani și nu trebuie să depui Declarația Unică la ANAF pentru ei. De asemenea, prosumatorii nu trebuie să emită facturi către furnizorii de energie pentru livrările de energie – facturarea se face prin mecanismul de auto-facturare de către furnizor (practic, furnizorul îți calculează automat contravaloarea energiei livrate și o trece în factură). Această simplificare a fost introdusă tocmai pentru a încuraja micii producători casnici, eliminând birocratia care altfel i-ar fi descurajat. Notă: dacă ești persoană juridică (firmă) și devii prosumator, situația fiscală e diferită – veniturile din energia vândută vor intra în contabilitatea firmei tale ca orice alte venituri. Însă pentru persoane fizice, cadrul actual este foarte favorabil, fără impozite și obligații suplimentare.
  • Prețul energiei și plafonarea: Ca prosumator, pentru energia pe care o consumi din rețea continui să beneficiezi de aceleași drepturi ca orice alt client casnic. În contextul actual, asta înseamnă că tarifele plafonate se aplică și ție. Conform OUG nr. 27/2022, până la 31 martie 2025 prețul energiei electrice pentru clienții casnici este plafonat la cel mult 0,68 lei/kWh (TVA inclus) pentru primii 100 kWh consumați lunar, 0,80 lei/kWh pentru consumul între 100 și 300 kWh, etc., indiferent de prețul pieței. Ca prosumator, vei plăti energia preluată din rețea la prețurile plafonate aplicabile consumatorilor casnici, iar în factura ta vei vedea aceste tarife la linia de consum. În ceea ce privește energia livrată de tine în rețea, ea va fi compensată financiar conform mecanismelor discutate (cantitativ sau la prețul pieței, după caz). În perioadele de plafonare a prețurilor, pot apărea situații tehnice de calcul: de exemplu, dacă prețul din contractul tău este sub plafon sau peste plafon, furnizorul va face ajustări conform ordinelor ANRE nr. 15/2022 și 95/2022. Aceste detalii apar pe factură sub forma prețului de energie activă produsă și a unor ajustări de dezechilibru, însă important de știut e că nu vei primi mai puțin decât valoarea reală a energiei tale. Dacă prețul contractual e mic, vei fi creditat la acel preț; dacă e mare peste plafon, oricum nu puteai plăti peste plafon la consum, deci există un calcul care aduce lucrurile la zi. Din perspectiva ta, efectul principal este că facturile vor varia mai puțin, datorită plafonării la cumpărare, dar la vânzare tot vei primi echivalentul valorii de piață a energiei, conform legislației.
  • Obligația de a instala baterii de stocare – (nu mai e valabilă): În 2023 s-a discutat mult despre impunerea unor condiții noi prosumatorilor privind stocarea energiei. La un moment dat, Parlamentul adoptase o prevedere care obliga toți prosumatorii (noi și existenți) să își instaleze sisteme de stocare a energiei (baterii) de o anumită capacitate procentuală din puterea fotovoltaică (de exemplu, 30% pentru sisteme între 3 și 200 kW) până la sfârșitul lui 2027, altfel distribuitorii ar fi limitat preluarea energiei în rețea. Această prevedere însă NU a intrat în vigoare – a fost contestată și în final eliminată din lege înainte de promulgare. Prin urmare, în prezent prosumatorii nu sunt obligați legal să aibă baterii de stocare instalate. Desigur, ești liber să îți instalezi sisteme de stocare dacă dorești (pentru a crește autoconsumul și independența), dar nu este o cerință impusă de lege pentru racordare sau funcționare. Este bine să fii la curent însă cu eventuale viitoare modificări legislative; domeniul evoluează și pot apărea noi reglementări odată cu creșterea numărului de prosumatori în rețea. Până la această dată (iulie 2025), cadrul legal favorizează prosumatorii și nu impune restricții majore, ci din contră, oferă stimulente.
  • Alte responsabilități: Ca prosumator, ai obligația să respecți normele tehnice privind funcționarea instalației (de exemplu, să menții invertorul setat conform cerințelor operatorului de rețea pentru parametri de tensiune și frecvență, protecții anti-insularizare etc. – în principiu acestea sunt asigurate implicit de echipamentele certificate). În cazul în care dorești să mărești capacitatea instalată sau să modifici instalația, trebuie să anunți operatorul de distribuție și să obții un nou ATR dacă crești puterea peste cea avizată inițial. De asemenea, dacă îți vinzi proprietatea, ar fi ideal să informezi noul proprietar și furnizorul despre existența sistemului, ca acesta să poată beneficia în continuare de statutul de prosumator (calitatea de prosumator se leagă de locul de consum și de persoana care are contractul cu furnizorul). Nu în ultimul rând, trebuie să permiți accesul reprezentanților operatorului de rețea la instalațiile de măsurare sau de racordare când e necesar (pentru citiri, verificări, mentenanță).

6. Timpul estimativ pentru fiecare etapă

Pentru o imagine de ansamblu, iată un rezumat al duratelor estimate în procesul de a deveni prosumator (presupunând un sistem fotovoltaic rezidențial obișnuit, fără complicații majore):

  • Proiectare și obținerea avizelor inițiale: aproximativ 2–4 săptămâni (include obținerea certificatului de urbanism în ~15 zile, eventuale avize de mediu/ISU dacă cerute – care pentru instalații mici pot fi de evitat, și montajul efectiv al panourilor în câteva zile). Dacă nu e necesară autorizație de construire, se economisesc până la 30 de zile față de procedura veche.
  • Aviz Tehnic de Racordare (ATR): maximum 30 de zile de la depunerea cererii. În practică, ~2 săptămâni este un termen frecvent raportat.
  • Contract de racordare și execuția racordării: depinde mult de operator, dar de regulă în 1–3 săptămâni de la emiterea ATR se poate programa montarea noului contor și efectuarea probelor. Unele distribuții reușesc în 5-10 zile, altele în câteva săptămâni. Legea impune termene scurte odată ce instalația e gata (de ex. 3 zile pentru emiterea certificatului după depunerea dosarului de către instalator), dar logistic, programarea echipelor poate dura ceva mai mult.
  • Încheierea contractului cu furnizorul: foarte rapid, 1–2 zile pentru completarea cererii și câteva zile pentru confirmare. Unii furnizori au termene interne de până la 10 zile lucrătoare pentru emiterea contractului de prosumator către client, dar adesea în sub 2 săptămâni de la notificare totul e rezolvat.

În total, un traseu optimist de la momentul în care începi demersurile și până când vezi prima factură de prosumator este de aproximativ 1,5 – 3 luni. Un traseu realist (ținând cont de posibile întârzieri birocratice sau de aprovizionare) ar fi 3 – 6 luni. Există și situații unde a durat mai mult, însă pe măsură ce procedurile s-au simplificat, aceste cazuri devin excepții. Important este să pregătești documentele din timp, să urmezi pașii legali și să comunici eficient cu toți actorii implicați (instalator, distribuitor, furnizor).

7. Surse oficiale și utile pentru documentare

Pentru a te informa în detaliu și a fi la curent cu eventuale modificări legislative, iată câteva resurse oficiale și utile:

  • Site-ul ANRE – secțiunea Prosumatori: ANRE pune la dispoziție o pagină dedicată cu întrebări și răspunsuri despre cum devii prosumator și cu ghiduri actualizat. Ghidul prosumatorului elaborat de ANRE (revizuit ultima dată în martie 2023) este o lectură recomandată pentru a înțelege pe deplin mecanismele de compensare și obligațiile tehnice.
  • Legea energiei electrice nr. 123/2012 (cu modificările ulterioare): actul normativ de bază ce conține definiția prosumatorului și articolul 73^1 care reglementează drepturile prosumatorilor. Disponibil pe portalul Legislativ (legislatie.just.ro) și pe site-ul ANRE.
  • Operatorii de distribuție locali: verifică secțiunea „pentru prosumatori” sau „racordare prosumatori” pe site-ul operatorului din zona ta. De exemplu, Delgaz Grid, Distribuție Energie Oltenia, E-Distribuție (Muntenia, Banat, Dobrogea) sau Distribuție Energie Electrică România (DEER) au publicat proceduri, formulare și ghiduri practice. Acestea te pot ajuta cu informații specifice (de pildă, unde să trimiți cererea de racordare, ce formulare tip există, etc.). Un exemplu util este Ghidul Prosumatorului de la Distribuție Energie, care detaliază etapele de racordare și documentele necesare.
  • Autoritățile locale (primării): pentru partea de avize de urbanism și construire. Multe primării au afișat pe site procedura simplificată recent pentru panouri fotovoltaice, în urma modificărilor legii 50/1991. De asemenea, în unele județe consiliile județene sau agențiile de mediu oferă ghiduri despre cum se obțin avizele de mediu pentru instalarea panourilor (de regulă pentru instalații mici, impactul e minim și formalitățile sunt reduse sau chiar nu sunt necesare).
  • Furnizorii de energie: și aceștia oferă adesea îndrumări pentru prosumatori, mai ales în secțiunile de întrebări frecvente. E.ON, Electrica Furnizare, Enel (acum parte din PPC/Enel) au pagini dedicate prosumatorilor unde explică, de pildă, cum apare compensarea pe factură și la ce preț se face achiziția energiei tale. Aceste informații te pot lămuri asupra așteptărilor financiare (de exemplu, cum vei vedea economia pe factură).

Nu în ultimul rând, comunitatea prosumatorilor (forumuri, grupuri de discuții) poate fi o sursă de experiențe practice. Mulți oameni împărtășesc pașii parcurși de ei și eventualele provocări întâmpinate (spre exemplu, pe grupuri de social media vei găsi discuții despre cât a durat montarea contorului în diverse zone, cum s-a făcut compensarea în factură etc.). Desigur, asigură-te că verifici mereu informațiile cu sursele oficiale, pentru că legislația evoluează rapid în acest domeniu.

Distribuie acest articol