IMCA, pe cale să fie modificat radical: ce se discută acum în Guvern
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), una dintre cele mai controversate măsuri fiscale introduse recent, ar putea fi redus semnificativ sau chiar eliminat în următorii doi ani. La nivelul Guvernului funcționează în prezent un grup de lucru care analizează două scenarii, ambele legate direct de nivelul viitor al salariului minim pe economie.
- IMCA, pe cale să fie modificat radical: ce se discută acum în Guvern
- Cele două variante aflate în discuție
- De ce vrea Guvernul să renunțe la impozitul pe cifra de afaceri
- Bolojan: „să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri”
- „Ordonanțele trenuleț” și calendarul deciziilor fiscale
- Ce ar însemna pentru companii cele două scenarii
Măsura este importantă mai ales pentru companiile mari, cu rulaj ridicat, dar cu marje de profit reduse, care au reclamat că această taxă le descurajează investițiile și le penalizează chiar și în anii mai dificili.
Cele două variante aflate în discuție
Potrivit informațiilor comunicate oficial, pe masa decidenților se află două opțiuni distincte, dar cu aceeași direcție: renunțarea treptată la impozitul pe cifra de afaceri și ajustarea salariului minim brut pe țară.
Textul discutat în grupul de lucru este formulat astfel:
„În prezent, la nivelul unui grup de lucru, sunt analizate următoarele două opțiuni: Prima are în vedere reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia din 2027, în condițiile menținerii la nivelul actual de 4.050 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. A doua variantă de lucru vizează eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu ianuarie 2026, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată”
Practic, guvernul încearcă să găsească un echilibru între relaxarea presiunii fiscale asupra companiilor și menținerea unui nivel acceptabil al veniturilor bugetare prin creșterea salariului minim.
De ce vrea Guvernul să renunțe la impozitul pe cifra de afaceri
Premierul Bolojan a recunoscut, în mai multe intervenții publice, că impozitul pe cifra de afaceri a devenit o frână pentru investiții, în special în cazul firmelor cu marje de profit mici, dar cu afaceri voluminoase.
Marii investitori, atât străini, cât și români, au semnalat în mod repetat că această formulă de taxare le afectează competitivitatea și planurile de dezvoltare pe termen lung. În același timp, datele privind investițiile străine directe arată un trend negativ în ultimii ani, ceea ce pune presiune suplimentară pe Guvern să corecteze politicile fiscale percepute ca ostile capitalului.
În acest context, discuția despre reducerea sau eliminarea IMCA devine parte a unui pachet mai larg de măsuri prin care Executivul încearcă să transmită un semnal de predictibilitate și deschidere către mediul de afaceri.
Bolojan: „să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri”
Premierul a explicat, la podcastul Friendly Fire, cum vede el această relaxare fiscală și care sunt argumentele economice din spatele deciziei:
”Ceea ce îmi doresc, este, de exemplu, pentru anul viitor legat de stimularea fiscală, este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri, care este de natură a frâna investițiile și de a le penaliza, iar marile companii, investitorii străini, dar și români, cei care au cifre de afaceri mari, dar au marje de profitabilitate scăzute, ne-au reclamat această situație. De asemenea, această măsură se vede și din dinamica investitorilor străine care este pe un trend negativ în ultimii trei ani”
Bolojan a mai spus că speră ca Guvernul să ia o decizie până la Crăciun, pentru ca firmele să știe la ce să se aștepte începând cu anul viitor.
„Ordonanțele trenuleț” și calendarul deciziilor fiscale
Șeful Guvernului a amintit și de pachetul de acte normative care, în fiecare final de an, modifică prevederi fiscale și bugetare – cunoscut în spațiul public drept „ordonanțele trenuleț”.
Premierul a precizat că și anul acesta vor fi adoptate astfel de acte, care nu se vor limita doar la prorogări, ci ar putea aduce și anularea unor măsuri considerate nefuncționale, precum și ajustări destinate „reabilității fiscale”.
”Înainte de aprobarea bugetului, înainte de anul nou, suntem obligați să adoptăm un pachet legislativ, numite ordonanțele trenuleț, una, două, câte vor fi, care pe de-o parte să proroge anumite prevederi; de asemenea, să anuleze, sper eu să cădem de acord, anumite lucruri care se prorogă an de an, dar sunt lipsite de logică și, de asemenea, să ia alte măsuri care să genereze reabilitatea fiscală. Până la finalul anului, sperăm să avem un anunț privind IMCA”, a spus Bolojan.
Pentru mediul de afaceri, un anunț clar privind viitorul impozitului pe cifra de afaceri ar însemna mai multă predictibilitate în planificarea investițiilor și în evaluarea costurilor fiscale pentru următorii ani.
Ce ar însemna pentru companii cele două scenarii
Dacă prima variantă ar fi adoptată, companiile ar beneficia de o reducere treptată a poverii fiscale: jumătate din impozitul pe cifra de afaceri în 2026, apoi eliminarea totală din 2027, cu condiția menținerii salariului minim la 4.050 de lei.
A doua variantă ar fi mai rapidă pentru mediul privat, deoarece ar înlătura IMCA încă din 2026, dar ar veni la pachet cu o creștere a salariului minim la 4.350 de lei, ceea ce ar majora costurile cu forța de muncă, mai ales în sectoarele cu mulți angajați plătiți la nivelul minim.
În ambele cazuri, Guvernul va trebui să echilibreze interesele:
- companiile mari, care cer eliminarea impozitului pe cifra de afaceri;
- angajații cu salarii mici, pentru care creșterea salariului minim poate fi o gură de oxigen;
- bugetul de stat, care are nevoie de resurse pentru a acoperi cheltuielile în creștere.
