Taxa Temu, Un Eșec Anunțat Pentru Economia României
Recent, specialiștii din guvernul Bolojan se lăudau cu estimări optimiste privind veniturile bugetare, anunțând că o taxă de 25 de lei pe fiecare colet sosit din afara Uniunii Europene va genera anual 38 de milioane de euro. Cu toate acestea, realitatea economică a demonstrat că viziunea lor era mai degrabă o iluzie, ignorând efectele adverse asupra comerțului.
Consecințele nerecunoscute ale taxei
Odată cu implementarea acestei taxe, avioanele cargo din China au început să evite România, mutându-se liniștit în Ungaria, Bulgaria sau Belgia. Astfel, veniturile asociate noii taxe s-au redus, ajungând la un prost rezultat: zero. Situația devine și mai gravă atunci când ne gândim că România nu numai că pierdea cele 38 de milioane visate, dar risca și între 100 și 110 milioane de euro pe an din:
- TVA încasat la intrarea mărfii în UE,
- taxe vamale,
- servicii de transport, descărcare, depozitare și logistică.
Din TVA se pierdeau astfel peste 70 de milioane de euro, iar pagubele totale depășeau lejer 140 de milioane de euro pe an. O realizare deosebită, dar care, în termeni financiari, se transformă într-un eșec vizibil pe hârtie, chiar dacă prezentarea pe Excel flata inițiatorii.
Impactul global al business-ului cargo
Este interesant de menționat că, la nivel mondial, există aproximativ 600 de avioane cargo, iar China operează zilnic în jur de 20 de avioane mari, precum Boeing 777, destinate unor platforme ca Temu, Shein și AliExpress. Fluxul acestui comerț nu este unul minor, iar companiile nu vor plăti taxe din patriotism; ele se vor muta rapid acolo unde găsesc condiții mai favorabile.
Declinul traficului cargo
Primele semne ale impactului negativ sunt deja evidente. Traficul aerian de marfă de pe aeroportul Otopeni a început să scadă drastic după introducerea noii taxe. Această scădere nu se datorează unei lipse de cerere din partea românilor, ci pur și simplu faptului că România a fost eliminată din circuitul logistic regional. Aceasta nu este o situație nouă; Italia a trecut printr-o experiență similară, impunând o taxă de doar 2 euro pe colet, ceea ce a dus la o cădere a traficului cargo pe aeroportul Malpensa, mutând avioanele la Budapesta și Liège. Din păcate, România nu a învățat nimic din erorile altor țări.
Perspective întunecate pentru buget
Astfel, „Taxa Temu” se preconizează a fi un eșec de sute de milioane de euro, dar nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru această strategie defectuoasă. Atunci când veniturile nu se concretizează, reacția autorităților este invariabil aceeași: creșterea TVA-ului, instituirea de accize suplimentare sau stoarcerea veniturilor populației.
Așa că, întrebarea esențială rămâne: unde se află responsabilitatea aparatului bugetar? Această situație denotă o incapacitate cronică a specialiștilor din guvern de a înțelege cum funcționează cu adevărat economia pe teren.
