România, pe drumul stabilității financiare în ochii Bruxelles-ului
Recent, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că România își respectă angajamentele fiscale, conform evaluării Comisiei Europene. Deși procedura de deficit excesiv rămâne „în suspensie”, țara noastră nu riscă pierderea fondurilor europene și beneficiază în continuare de finanțări esențiale pentru dezvoltare. Aceasta este o veste bună, având în vedere și încasările din TVA, care au depășit cu aproape 5 miliarde de euro nivelurile de anul trecut. De asemenea, sectoare precum industria și construcțiile au cunoscut o revitalizare semnificativă în ultimele luni.
Cu toate acestea, efectele acestor progrese nu se resimt în mod egal de către cetățeni și sectorul privat. Reformele promise de Guvern întârzie să se materializeze, ceea ce duce la un dezechilibru economic. Economistul Christian Năsulea subliniază că, deși mesajele au fost pozitive, politicile actuale nu reușesc să transforme România într-o țară cu o Economie performantă și funcționări eficiente.
Nazare a declarat, „Evaluarea de azi a Comisiei este un nou rezultat important, care validează efortul intens de consolidare fiscală realizat în ultimele luni.” România este acum considerată conformă cu regulile fiscale ale Uniunii Europene în anii 2025-2026, fără riscuri imediate privind suspendarea fondurilor.
În plus, Ministerul de Finanțe a anunțat că ANAF a colectat peste 94 de miliarde de lei din TVA în primele 9 luni ale anului. De asemenea, încasările din trimestrul III au crescut semnificativ. „Creșterea încasărilor TVA vine masiv din T3, datorită eforturilor Guvernului și noului management ANAF,” afirmă Nazare.
Christian Năsulea adaugă că acest salt în colectarea TVA este o veste pozitivă, deși există preocupări legate de rambursările de TVA. Deși cifra netă poate putea oferi un tablou optimist, provocarea rămâne în a menține un echilibru între sănătatea bugetului statului și nivelul taxării.
În ceea ce privește politicile economice, profesorul Năsulea a subliniat că efectele măsurilor fiscale rămân insuficiente pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă România. „Trebuie să ne concentrăm pe reducerea cheltuielilor statului. Așteptăm măsuri concrete care să ofere rezultate semnificative,” a spus acesta.
În concluzie, perspectivele macroeconomice pentru România par să se îmbunătățească, însă realitatea cotidiană a cetățeanului rămâne plină de incertitudini. Este esențial ca Guvernul să prioritizeze măsuri care nu doar să stabilizeze economia, ci să și îmbunătățească viața de zi cu zi a cetățenilor.
