Creșterea Costurilor Muncii: O Evoluție Surprinzătoare în România
Institutul Național de Statistică (INS) a făcut publice recent statisticile referitoare la costul mediu al forței de muncă din anul precedent. Această analiză cuprinde salariul mediu net, la care se adaugă contribuțiile și impozitele suportate atât de angajator, cât și de angajat.
Conform datelor, costurile cu forța de muncă au crescut semnificativ în 2024 comparativ cu anul anterior. Salariul mediu brut a înregistrat o majorare de 14%, ajungând la 8.061 de lei, în timp ce câștigul salarial net a urcat cu 12%, atingând 4.959 de lei. Aceste creșteri depășesc rata inflației de 5,6% din anul precedent.
Aceste majorări subliniază un fenomen notabil: salariile par să fi fost decuplate de evoluția naturală a economiei și de situația bugetară generală. Anul 2024 s-a dovedit a fi unul cu excese bugetare, caracterizat printr-un deficit considerabil și o creștere precipitată a cheltuielilor cu salariile din fonduri publice, care au crescut cu 24%. Această situație a fost comparată cu o orchestră ce își desfășura activitatea pe puntea Titanicului.
În sectorul bugetar, ajustările au venit abia spre sfârșitul anului, cu introducerea ordonanței trenuleț și pachetului de măsuri pentru corectarea bugetului. Pe de altă parte, angajatorii din sectorul privat au început să temperați angajările și majorările salariale în a doua parte a anului.
Statisticile arată că numărul mediu de angajați a fost de aproximativ 5,5 milioane, cu o mică creștere față de anul anterior. La finalul anului, România a atins 5,7 milioane de salariați, o creștere de 75.000 de persoane față de 2023.
Cele mai mari câștiguri salariale nete au fost înregistrate în sectorul tehnologiei informației, intermedierilor financiare și în domeniul energiei, în timp ce sectoarele de hoteluri, restaurante și servicii imobiliare au avut cele mai scăzute venituri. De exemplu, angajații din IT au câștigat cu 90% mai mult decât media, iar cei din Horeca au avut venituri cu 40% sub medie. De asemenea, femeile au câștigat în medie cu 3,6% mai puțin decât bărbații, cu cele mai mari discrepante întâlnite în domeniul financiar și în tehnologia informației.
Analizând datele la nivel județean, constatăm că în 36 de județe câștigul salarial net a fost sub media națională, reflectând dezechilibrele economice existente. Județele cu cele mai scăzute salarii sunt Teleorman, Vâlcea, Vrancea și Covasna, în timp ce Bucureștiul, Clujul, Timișul și Iașiul se află pe primele locuri în ceea ce privește cele mai ridicate remunerări.
Aceste disparități subliniază modul în care investițiile din industrii performante influențează veniturile în diferite regiuni ale țării. În plus, structura angajaților sugerează o transiție către economii moderne, cu 64% dintre salariați activând în sectorul de servicii. Evoluția salariilor și a forței de muncă în România reflectă, astfel, stadiul de dezvoltare economică a țării.
