Impactul economic al unirii României cu Republica Moldova: promisiuni și realitate

Discuțiile recente dintre România și Republica Moldova privind o posibilă unire au stârnit un interes considerabil în rândul opiniei publice din România, întrebându-se ce implicații economice ar avea acest demers, dincolo de cele politice.

Consultantul fiscal Flavius Jakubowicz, Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a analizat acest subiect pentru Ziare.com, oferind o perspectivă economică asupra unei eventuale uniri. El subliniază că analiza are un caracter strict teoretic și economic, fără conotații politice, bazându-se pe date statistice oficiale și analize macroeconomice standard.

Jakubowicz a subliniat că scenariile prezentate sunt ipotetice și nu constituie prognoze concrete, ci simple orientări.

1. Context și motivație

Flavius Jakubowicz afirmă că Unirea României cu Republica Moldova ar trebui considerată nu doar dintr-o perspectivă emoțională, ci și din cea a realităților economice. „Atunci când discutăm despre acest subiect, este important să nu simplificăm analiza. Nu este suficient să agregăm PIB-urile celor două țări; integrarea economică a două economii diferite poate genera fricțiuni și necesită ajustări semnificative,” explică consultantul.

Acesta menționează că analiza se bazează pe datele economice existente și pe modul în care acestea ar putea interacționa în cazul unui scenariu de unificare.

2. Dimensiunea economică și nivelul de dezvoltare

Conform informațiilor furnizate de organizații precum FMI și Banca Mondială, economia României este cuprinsă între 380 și 400 miliarde euro PIB nominal, în timp ce Republica Moldova are un PIB de aproximativ 16-18 miliarde euro. Astfel, economia moldovenească reprezintă sub 5% din cea românească.

„Diferența de PIB pe cap de locuitor este și mai pronunțată. România are un PIB de 19.000-20.000 euro/locuitor, comparativ cu 6.000-6.500 euro/locuitor în Republica Moldova. România se aliniază la circa 77-78% din media Uniunii Europene, în timp ce Moldova stagnează la aproximativ 30-35%, conform aceleași surse,” conchide Jakubowicz.

În cazul unei uniri, Jakubowicz afirmă că PIB-ul total ar crește, dar PIB-ul mediu pe cap de locuitor ar putea scădea ușor pe termen scurt și mediu, evidențiind nevoia de convergență economică.

3. Structura economică și limitele complementarității

Flavius Jakubowicz sugerează că economia unificată ar putea beneficia de pe urma agriculturii, cu potențialul agricol al României și vinificația Republicii Moldova. Totuși, ponderea agriculturii în PIB este mult mai mare în Moldova, unde contribuie cu 12-14%, comparativ cu 4-5% în România.

„Agricultura nu poate fi singurul motor al creșterii economice pe termen lung. O Economie modernă necesită industrializare și servicii competitive,” subliniază Jakubowicz, menționând că Moldova ar necesita investiții considerabile pentru a atinge nivelul dorit.

4. Piața muncii și demografia: soluție sau limitare?

Un alt aspect abordat de consultantul fiscal este impactul demografic. „Ambele țări se confruntă cu o scădere demografică și cu emigrarea forțată a populației. Republica Moldova are deja un deficit de forță de muncă,” observă el.

Prin urmare, în cazul unei uniri, ar putea exista o ameliorare temporară a tensiunilor pe piața muncii din România, dar problema ar necesita soluții structurale.

5. Costurile de convergență și presiunea bugetară

Flavius Jakubowicz subliniază și importanța costurilor de convergență. „Diferențele economice vor necesita investiții mari în infrastructură și sănătate. România ar putea suporta o mare parte din aceste costuri”, explică el.

Acest aspect ar putea genera presiuni asupra bugetului public, asupra deficitului bugetar și, implicit, ar putea influența politicile fiscale.

6. Reziliență economică și comparația cu Polonia

Jakubowicz investighează și reziliența economică a unei economii reunificate. „Mărimea nu garantează flexibilitatea, aceasta depinzând de diversificare și stabilitate instituțională,” afirmă el.

România nu ar atinge automat nivelul Poloniei, care beneficiază de o bază industrială solidă. Unirea nu ar fi un „drum scurt” economic, ci un proces îndelungat, conform specialistului.

7. Rolul capitalului instituțional și al expertizei

Jakubowicz adaugă că numirea specialiștilor români în funcții-cheie din Moldova ar putea accelera convergența economică, dar reformele structurale rămân esențiale pentru succesul acestui proces.

8. Concluzie

Flavius Jakubowicz concluzionează că o unire economică ar reprezenta o oportunitate strategică pe termen lung, dar un efort semnificativ pe termen scurt. „Beneficiile nu vor fi imediate, ci vor depinde de gestionarea convergenței și de investiții responsabile,” spune el.

Pentru România ar însemna extinderea pieței interne cu peste două milioane de consumatori

Consultanta fiscală Veronica Duțu, analizând aceleași subiecte, a specificat că o uniune economică ar presupune integrarea profundă a economiilor celor două țări fără modificări teritoriale. „Ar include o piață comună, armonizarea fiscală parțială și investiții în infrastructură,” afirmă ea.

Duțu subliniază că, în acest context, România ar beneficia de o extindere semnificativă a pieței interne și ar avea acces la o forță de muncă suplimentară.

Consultanta fiscală avertizează însă și asupra riscurilor, cum ar fi presiunea pe bugetul național și provocările pentru firmele locale din Moldova, ce ar necesita adaptări rapide.

„În loc să transformăm această temă într-un referendum al emoțiilor, merită să discutăm despre criterii de performanță”

Analistul economic Victor Iancu, într-o intervenție distinctă, a subliniat importanța analizei dintr-o perspectivă macroeconomică. El a evidențiat dificultățile geopolitice și de securitate ce ar putea influența procesul.

Iancu accentuează că unirea economică nu ar putea funcționa doar ca o simplă schimbare administrativă, ci ca un program de convergență economică accelerată.

„O economie reunificată ar putea limita costurile, dar ar necesita reforme profunde și măsurabile,” concluzionează Iancu, insistând asupra importanței pregătirii Moldovei pentru aderarea la UE.

În concluzie, discuțiile despre unirea economică trebuie să se concentreze pe criteriile de performanță și transformarea reală a Moldovei în vederea integrarea în Uniunea Europeană.