România se confruntă cu o criză în relația cu Uniunea Europeană
Situația României devine tot mai critică în raport cu Comisia Europeană, în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțarea cu privire la reforma pensiilor speciale pentru magistrați, iar acest blocaj afectează profund respectarea jalonului 215, punând astfel în pericol accesul la fonduri europene de 231 milioane de euro.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a declarat că pierderea acestor fonduri ar putea fi doar „vârful aisbergului” într-un proces mai complex de erodare a încrederii investitorilor. Potrivit acestuia, România a ratat reforme ce ar putea însuma până la zece miliarde de euro, iar stagnarea ă devine din ce în ce mai evidentă.
„Am pierdut mult mai mult decât jalonul 215. Guvernul a depus toate eforturile necesare pentru a obține banii, dar decizia nu mai depinde de el,” a afirmat Codîrlașu.
Impactul crizei asupra încrederii investitorilor
Consecințele acestor amânări se resimt dureros, cu un impact direct asupra costurilor împrumuturilor externe. Potrivit lui Codîrlașu, absența voinței politice în reforma pensiilor speciale a creat un climat de insecuritate pentru investitori, ceea ce afectează percepția asupra României.
„Credibilitatea noastră este la un nivel scăzut, având în vedere că am promis multe, dar nu am realizat nimic,” a punctat președintele CFA România, adăugând că românii se împrumută la rate mai mari decât alte state cu rating slab.
Reforma pensiilor speciale pe masa Curții Constituționale
Proiectul de reformă aflat în dezbatere vizează modificarea formulei de calcul a pensiilor, ajustând-o la 55% din media veniturilor brute din ultimele cinci ani de activitate. De asemenea, se propune creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani, cu o implementare treptată pe parcursul a 15 ani.
Declarații oficiale despre deblocarea fondurilor
Dragoș Pîslaru, ministrul proiectelor europene, a subliniat că deblocarea celor 231 de milioane de euro depinde direct de finalizarea reformei pensiilor. Comisia Europeană consideră că jalonul asociat acestei reforme nu este îndeplinit, iar fondurile rămân suspendate până la clarificarea situației.
„Comisia Europeană a constatat că jalonul 215 nu a fost îndeplinit, ceea ce a dus la suspendarea fondurilor,” a afirmat Pîslaru, explicând că modificările necesare trebuie realizate de guvern.
Opinie a Consiliului Superior al Magistraturii
În contrast, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține că evaluarea Comisiei este eronată și că reformele menționate nu constituie un impediment. CSM argumentează că dificultățile legate de impozitarea pensiilor sunt responsabilitatea Comisiei Europene, care a recunoscut că, odată remediată această problemă, alte aspecte ale reformei pot rămâne neschimbate.
Răspunsul Comisiei Europene
Reprezentanța Comisiei Europene în România a explicat că jalonul 215 este crucial pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. România a depus o cerere de plată care a fost parțial acceptată, dar Comisia a constatat că nu toate condițiile au fost respectate.
„România are termen până în noiembrie 2025 pentru a finaliza măsurile necesare, iar evaluarea ulterioară va decide ridicarea suspendării,” se subliniază în comunicatul oficial.
În urma acestor evoluții, viitorul accesului României la fondurile europene rămâne incert, iar reformele așteptate sunt esențiale pentru redobândirea încrederii investitorilor și stabilizarea naționale.
