Declin al încrederii în Economie: indicele ESI coboară la cel mai scăzut nivel din 2020
În luna decembrie, indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a scăzut la 93,1 puncte, comparativ cu 94,2 puncte în luna precedentă, atingând astfel cel mai scăzut nivel din decembrie 2020. Această tendință îngrijorătoare reflectă un climat economic tot mai incert pentru România.
Un indicator de referință pentru evoluția economică
Calculat de Comisia Europeană, ESI se bazează pe opiniile managementului din sectoare esențiale ale economiei, precum și pe percepțiile consumatorilor. Acest indice are o corelație semnificativă cu evoluția produsului intern brut, făcându-l un instrument important pentru prognoza economică.
În termenii mediei pe trimestrul patru, ESI s-a reduse la 93,1 puncte, de la 94,3 puncte în trimestrul anterior, sugerând o posibilă contracție economică. Cu toate acestea, BCR estimează o ușoară accelerare a PIB-ului în ultimele trei luni ale anului, chiar dacă datele oficiale din economia reală nu sunt încă disponibile pentru luna noiembrie.
Perspectivele economice pentru 2026
Economiștii de la BCR prognozează o creștere a economiei românești de 2,1% în 2026, comparativ cu 1,3% în 2025. Această expansiune va depinde în mare măsură de atragerea fondurilor europene pentru investiții. Vlad Ioniță, economist la BCR, subliniază că evoluțiile din ultimul trimestru al anului 2025 vor influența tendințele economice din 2026 datorită efectelor de reportare.
În sectorul manufacturier, managerii au raportat o ușoară îmbunătățire a încrederii (+0,2 puncte), odată cu așteptările de creștere a producției. Totuși, comenzile au înregistrat o scădere moderată. Datele PMI sugerează o ameliorare în decembrie, dar sectorul rămâne sub presiune, cu o prelungire a contracției așteptată pentru al treilea an consecutiv.
Îngrijorări privind consumatorii
Morala consumatorilor a ajuns la aproape minime istorice, cu o scădere de 1,1 puncte în decembrie, pe fondul deteriorării așteptărilor financiare. Cu toate acestea, perspectiva generală s-a îmbunătățit, reflectând un amestec de optimism și pesimism în rândul populației.
Ioniță notează că pesimismul consumatorilor este alimentat de creșterile de taxe și inflația persistentă. Facturile la energie s-au majorat semnificativ în ultimele luni, iar impozitele locale aplicate proprietăților și automobilelor au crescut considerabil. Acest context economic limitat ar putea avea efecte de lungă durată asupra consumului.
Schimbări pe piața muncii
Temerile referitoare la șomaj s-au diminuat ușor, înregistrând o scădere față de nivelurile record din noiembrie. Pe de altă parte, managerii din comerțul cu amănuntul raportau creșteri recente ale afacerilor și așteptări pozitive pentru vânzări, ceea ce a condus la o creștere a indicatorului cu 0,6 puncte.
În sectorul serviciilor, totuși, încrederea managerilor s-a deteriorat cu 0,4 puncte, din cauza scăderii activității comerciale și a cererii. De asemenea, în construcții, managerii au observat o reducere a comenzilor și așteptărilor de angajare, contribuind la o scădere a încrederii de -0,7 puncte.
În pofida acestor provocări, indicele intențiilor de angajare a crescut cu 0,6 puncte, atingând 100,5 puncte, datorită așteptărilor favorabile în industrie și retail, în contrast cu previziunile negative din construcții și servicii.
„Am observat o reacție exagerată în cifrele ESI în 2025, legată de agitația politică și de măsurile de consolidare fiscală, în special din partea consumatorilor. Datele privind PIB-ul au arătat un răspuns economic mai moderat.” – Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română.
