Măsuri fiscale severe adoptate de Guvern pentru a contracara deficitul bugetar
Guvernul României a dat undă verde unui pachet fiscal extrem de dur, considerat cel mai sever din ultimele zece ani. Scopul acestor măsuri este de a diminua deficitul bugetar record, care a atins 8,3% din PIB, și de a asigura accesul la fondurile europene. Potrivit unui comunicat emis de The Go, implementarea acestui set de măsuri va avea loc în etape, unele dintre ele urmând să fie aplicate începând cu 1 august 2025, iar altele în 2026. Se estimează că aceste reforme vor conduce la o reducere a deficitului bugetar de 1,2% din PIB pentru anul viitor și de 3,8% în 2026. Totuși, prețul acestui plan implică o inflație mare, un consum slab și investiții reduse, ceea ce va afecta grav economia.
Recent, stabilitatea politică a fost restabilită, datorită alegerii lui Nicușor Dan în funcția de Președinte și formării guvernului condus de Ilie Bolojan. Acest climat favorabil a deschis calea pentru implementarea acestor măsuri drastice. Totuși, Comisia Europeană atrage atenția că, fără punerea în aplicare completă a reformelor, deficitul României ar putea atinge 8,6% în 2025, un nou record negativ.
Începând cu 1 august, cetățenii români vor simți efectele imediate ale acestor măsuri fiscale: cota standard de TVA va crește de la 19% la 21%, accizele pentru carburanți, țigări și alcool vor fi majorate cu 10%, iar băncile vor plăti o taxă mai mare pe cifra de afaceri. De asemenea, bonusurile bugetarilor vor fi reduse. Alte măsuri ce se preconizează vizează tăierea fondurilor destinate educației, reducerea cheltuielilor cu concediile medicale și reforma administrației publice locale. Și pentru 2026 sunt planificate majorări de taxe, ca impozitul pe dividende, care va urca la 16%, și impozitarea proprietăților în funcție de valorile de piață.
Previziunile economice indică o creștere modestă a PIB-ului – de doar 0,7% în 2025 și 1,3% în 2026, în timp ce consumul gospodăriilor se va menține aproape constant. Investițiile publice și private vor suferi din cauza reducerilor bugetare și a unei atitudini prudente în mediul de afaceri. Inflația este așteptată să crească rapid, depășind 8% în luna august, ca urmare a majorărilor de prețuri la energie și a impozitelor indirecte. Până la sfârșitul anului, se estimează o scădere a inflației la 7,7%, însă această valoare va rămâne peste 7% până în vara lui 2026.
Banca Națională a României ar putea menține dobânda-cheie la 6,5% cel puțin până în mai 2026, în absența unei scăderi semnificative a inflației. Această politică restrictivă, corelată cu intensificarea presiunii fiscale, va afecta creditarea și va împinge costurile de finanțare în sus. Leul ar putea rămâne relativ stabil, dar există riscul unei depreciări lente către 5,20 RON/EUR până în decembrie.
Pe termen scurt, măsurile fiscale impuse au potențialul de a afecta grav IMM-urile, firmele din sectorul serviciilor și consumul intern. Teofil Stanculea, director comercial al Akcenta România, evidențiază o „combinație dificilă: cerere redusă, costuri în creștere și acces limitat la finanțare”, sugerând că firmele fără rezerve financiare sau strategii de adaptare s-ar putea confrunta cu pierderi sau chiar insolvență. IMM-urile, importatorii și companiile din sectoarele de servicii neesențiale sunt cele mai vulnerabile, în timp ce exportatorii ar putea profita de cursul valutar favorabil, cu condiția să își gestioneze riscurile corespunzător.
Astfel, 2025 se prezintă nu ca un an al creșterii, ci ca unul al rezistenței economice. Firmele care reacționează prompt – renegociind contracte, recalibrând strategiile și implementând măsuri de protecție valutară – vor avea șanse mai mari să supraviețuiască într-un mediu economic plin de incertitudini și de ajustări bruşte. Această fereastră de oportunitate este îngustă, dar esențială pentru viitorul pe termen mediu.
