Germania se pregătește să extindă semnificativ atribuțiile serviciului său de informații externe, o mutare care marchează o schimbare fundamentală față de restricțiile impuse după cel de-al Doilea Război Mondial. Această hotărâre survine pe fondul temerilor că Donald Trump sau un alt președinte american ar putea suspenda schimbul de informații cu aliații europeni sau ar putea folosi această dependență ca instrument de presiune politică.
Oficialii din Berlin subliniază că, pe măsură ce statele europene își îmbunătățesc arsenalele pentru a obține o autonomie strategică mai mare, este esențial ca și capacitățile de informații ale Germaniei să fie întărite.
„Dorim să menținem o colaborare strânsă cu Statele Unite”, a afirmat Marc Henrichmann, președintele comisiei parlamentare care supraveghează serviciile de informații. „Însă, dacă un președinte american, indiferent cine ar fi, hotărăște să acționeze fără europeni, trebuie să fim pregătiți să ne autoprotejăm.”
Moștenirea postbelică
Bundesnachrichtendienst (BND), serviciul federal de informații externe al Germaniei, a fost înființat în 1956 cu reglementări stricte, menite să prevină repetarea abuzurilor din perioada nazistă, inclusiv cele coordonate de Gestapo și Schutzstaffel.
Cu scopul de a evita intervențiile în afacerile interne, BND a fost plasat sub tutela cancelariei și este supus unui mecanism riguros de supraveghere parlamentară. Mandatul său este limitat la colectarea și analiza informațiilor, fără a avea competențe operaționale directe pentru a contracara amenințările.
Aceste restricții sunt în continuare o realitate. De exemplu, agenția poate identifica prin interceptări planuri de atac cibernetic, dar are puține instrumente legale pentru a reacționa direct. De asemenea, reglementările stricte privind protecția datelor – influențate de experiența Germaniei de Est cu poliția secretă Stasi – limitează cooperarea rapidă cu alte servicii.
Oficialii germani afirmă că, având în vedere intensificarea sabotajelor și operațiunilor cibernetice atribuite Rusiei, aceste constrângeri au devenit insuficiente. Thorsten Frei, responsabil de reforma serviciilor de informații, a declarat că Germania trebuie să nu doar observe atacurile, ci și să se apere, la fel cum procedează alte țări cu servicii similare.
Dependența de SUA
În ultimele luni, Germania s-a bazat pe informații provenite din SUA pentru a preveni amenințări majore. Printre acestea s-au numărat avertismentele referitoare la un presupus complot rusesc de asasinare a directorului companiei Rheinmetall și un plan de atac asupra ambasadei Israelului din Berlin.
Ministrul de externe Johann Wadephul a exprimat recent că, fără o colaborare de informații cu Washingtonul, Germania ar fi „neprotejat.”
Îngrijorările au crescut după ce administrația americană a suspendat temporar schimbul de informații cu Ucraina anul trecut, în timpul negocierilor cu Rusia – decizie considerată de Berlin ca o dovadă că suportul în domeniul informațiilor poate deveni un instrument de presiune politică.
O „cotitură istorică”
Cancelarul Friedrich Merz a promis o consolidare substanțială a BND, o schimbare descrisă de oficiali drept o „cotitură istorică” – termen utilizat de fostul cancelar Olaf Scholz pentru a marca reorientarea strategică a Germaniei în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.
Guvernul a majorat bugetul BND cu aproximativ 26%, atingând 1,51 miliarde de euro în acest an, și intenționează să relaxeze anumite reglementări privind protecția datelor, facilitând utilizarea inteligenței artificiale și tehnologiilor de recunoaștere facială.
Cu toate acestea, noile competențe, inclusiv posibile operațiuni cibernetice ofensive sau acte de sabotaj, ar urma să fie activate doar în circumstanțe speciale, stabilite de un consiliu național de securitate și aprobate de o majoritate calificată a parlamentarilor din comisia de supraveghere.
Susținătorii reformei argumentează că, într-un „joc fără reguli”, Germania nu își poate permite să rămână cu restricții excesive autoimpuse. Criticii, pe de altă parte, avertizează că extinderea puterilor serviciilor de informații ar putea afecta echilibrul delicat dintre securitate și libertățile civile, construit cu atenție după traumele secolului trecut.
