Vaccinarea, o frică groaznică: Interviu cu Diana Tăut, expert în psihologia sănătății publice
Cum ajunge un om să prioritizeze frica de vaccinuri în fața riscurilor reale ale bolilor? Diana Tăut, coordonatoarea programului de masterat în Psihologia Sănătății Publice la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, discută despre complexitatea percepției românilor față de vaccinare și despre măsurile necesare pentru a restabili încrederea în actul medical.
Într-un context marcat de neîncredere în autoritate, mulți români contestă eficiența vaccinurilor, ajungând în situația paradoxală în care le consideră mai periculoase decât bolile. Diana Tăut subliniază că informațiile sterile, nesusținute de o comunicare eficientă și empatizantă din partea specialiștilor, au un impact minim în acest climat de neînțelegere.
Cultura neîncrederii și ieșirea din criză
Mulți părinți nu au întâlnit cazuri de îmbolnăvire gravă, ceea ce facilitează percepția greșită că vaccinul este mai riscant decât boala. Tăut evidențiază rolul crucial al medicilor de familie și al altor personalități din sistemul medical în reconstrucția încrederii populației. În cazul în care se impun reglementări stricte privind vaccinarea, deși ar crește temporar acoperirea, pe termen lung ar putea intensifica reacția negativă a cetățenilor.
Frica părinților provine adesea din comunități restrânse, unde informațiile false circulă rapid. Tăut menționează că, de multe ori, părinții justifică refuzul de a vaccina prin experiențe transmise în cercurile apropiate, lăsând deoparte vocea specialiștilor.
Un mesaj credibil este cheia
Diana Tăut atrage atenția asupra necesității unor mesaje adaptate, bazate pe încrederea în medicul de familie, care are o legătură personală cu pacienții săi. Aceste mesaje trebuie să vină înainte de impunerea unor măsuri decât să fie considerate o forțare. Exemplele de succes din trecut, precum campaniile de vaccinare din comunități defavorizate, subliniază importanța abordărilor personalizate.
În plus, ea sugerează că educația pentru sănătate în școli ar putea îmbunătăți percepția tinerilor față de vaccinare, armându-i cu informații corecte și încurajându-i să își asume responsabilități.
Percepția negativă asupra sistemului sanitar și a actului medical nu se rezolvă peste noapte. Diana Tăut subliniază că autoritățile trebuie să colaboreze cu comunitățile locale pentru a consolida încrederea în vaccinare. Astfel, dincolo de reglementările legale, autoritățile trebuie să investească în comunicare și suport pentru cei care au nevoie de asistență medicală, atenuând în același timp fricile și reticențele adânc înrădăcinate în mentalitatea colectivă.
„Cultura neîncrederii este o provocare semnificativă, dar poate fi depășită prin empatie și informare,” spune Tăut. Cu cât ne concentrăm mai mult asupra construirii încrederii în sistemul medical, cu atât mai mult va crește probabilitatea ca românii să își vaccineze copiii.
