Descoperire revoluționară în combaterea bolii Parkinson
Cercetătorii au identificat provocatorul ascuns al bolii Parkinson, dezvoltând o tehnică inovatoare care permite vizualizarea directă a agregatelor de proteine toxice din creier, esențiale în declanșarea acestei afecțiuni neurologice răspândite. Această inovație marchează un moment semnificativ în înțelegerea și tratamentul bolii Parkinson.
Pentru prima dată, specialiștii au reușit să observe și să măsoare aceste acumulari proteice, fapt ce ar putea deschide noi perspective în cercetarea mecanismelor bolii. În viitor, această descoperire ar putea conduce la dezvoltarea unor terapii menite să încetinească sau chiar să oprească evoluția afecțiunii.
Un aspect caracteristic al bolii Parkinson este prezența corpurilor Lewy în celulele nervoase, care se formează din oligomeri de alfa-sinucleină. Aceste structuri, considerate a fi compuși toxici, nu au putut fi identificate direct în țesutul cerebral uman, ceea ce a generat controverse privind contribuția lor la apariția bolii.
Proteina alfa-sinucleină, care se regăsește în mod normal în neuronii creierului, are un rol esențial în transmiterea semnalelor nervoase. Cu toate acestea, atunci când proteinele se pliază defectuos, pot forma agregate anormale. Acestea, numite oligomeri, pot interfera cu activitatea celulelor nervoase și în timp, se transformă în corpi Lewy, asociindu-se cu boala Parkinson.
Cercetătorii de la University of Cambridge, University College London, Francis Crick Institute și Polytechnique Montréal au dezvoltat o tehnică numită Advanced Sensing of Aggregates for Parkinson’s Disease (ASA-PD). Aceasta se bazează pe utilizarea microscopiei cu fluorescență ultra-sensibilă, implicând legarea unor coloranți fluorescenți la moleculele celulelor cerebrale. Prin expunerea la unde laser, aceste molecule emit semnale luminoase, care devin vizibile prin limitarea zgomotului de fundal.
Studiul recent a analizat mostre de țesut cerebral colectate de la persoane decedate, atât cu primul caz de Parkinson, cât și de la indivizi sănătoși. Oligomerii au fost detectați în toate probele, însă în creierul pacienților cu Parkinson, aceștia erau mai mari și luminoși, incluzând un subtip specific absent la persoanele sănătoase.
„Corpii Lewy arată unde a fost boala, dar nu unde este în prezent. Identificarea stadiilor incipiente poate oferi o înțelegere profundă a debutului bolii Parkinson și a modului în care aceasta poate fi gestionată”, a afirmat profesorul Steven Lee, de la University of Cambridge.
Cercetătorii consideră această descoperire comparabilă cu „posibilitatea de a vedea stelele în plină zi”. Tehnica ar putea fi extinsă și pentru studierea altor afecțiuni neurodegenerative, precum Alzheimer sau Huntington, prin crearea unei „hărți” detaliate a modificărilor proteice din creier.
Experții subliniază că studiul direct pe creierul uman reprezintă singura modalitate eficientă de a înțelege aceste procese, deși complexitatea acestui organ a îngreunat cercetările până acum.
Rezultatele studiului au fost publicate recent în revista Nature Biomedical Engineering. Chiar dacă este un proces incipient care necesită validări ulterioare, această tehnologie promite să ofere soluții noi în lupta împotriva bolii Parkinson, cea mai rapidă afecțiune neurologică în expansiune la nivel mondial.
