Impozitarea progresivă reîntoarsă în discuția publică
Subiectul impozitării progresive a revenit în centrul atenției, de data aceasta adus în discuție de ministrul Muncii, Florin Manole. Propunerea a fost întâmpinată cu reacții diverse din partea societății civile și economiștilor, generând un val de opinii pro și contra.
Impozitul progresiv pe venit ar putea fi reintrodus în România.
Florin Manole a subliniat că „este necesară reintroducerea impozitării progresive”, considerând-o o practică standard în majoritatea țărilor civilizate ale Uniunii Europene. Ministrul a declarat că „este soluția pentru a nu pune aceeași presiune fiscală asupra veniturilor mici și mari” și a evidențiat că modelul are la bază analizele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, care arată cât de mult ar putea contribui la buget.
Istoricul impozitării progresive în România
Utilizarea impozitului progresiv nu este o noutate în România, ci a fost aplicată în diverse perioade ale istoriei sale:
- 1990 – 2004: După căderea comunismului, România a adoptat un sistem progresiv, cu cote ce ajungeau la 60% pentru veniturile mari. Sistemul a avut cinci trepte de impozitare, variind între 18% și 40% până în 2005.
- Perioada comunistă: O formă de impozitare progresivă a fost prezentă și în acea eră, deși fațada sistemului era diferită.
- Între cele două războaie mondiale: Sistemul a fost reglementat prin diverse legi în anii ’20 și ’30.
În 2005, cota unică de 16% a înlocuit impozitarea progresivă, iar această reformă a generat numeroase dezbateri politice și economice de-a lungul anilor.
Controversele legate de impozitarea progresivă
Criticii acestui sistem subliniază că o astfel de măsură ar putea determina românii să nu-și declare veniturile. Economiști precum Adrian Negrescu au spus că, în timp ce impozitul progresiv ar însemna taxe mai mici pentru cei cu venituri mici, el devine o „sancțiune fiscală” pentru cei cu venituri mai mari.
Negrescu susține că „o cotă unică mai redusă ar putea determina oamenii să-și declare veniturile, având în vedere că ANAF se bazează pe declarațiile populare, fără a putea taxa surse de venit precum chirii.”
Punctul de vedere al susținătorilor impozitului progresiv
În ciuda criticilor, Florin Manole continuă să argumenteze că impozitarea progresivă poate genera venituri suplimentare pentru bugetul de stat. Însă acest punct de vedere nu este lipsit de controverse, mulți spunând că aplicarea acestei măsuri ar putea genera efecte neașteptate.
Reacțiile societății civile
Propunerea de reintroducere a impozitului progresiv a declanșat discuții aprinse pe rețelele sociale.
„Dacă ar reformula sistemul fiscal dezastruos pe care îl avem, numeroși români ar câștiga mai mult”, a sugerat un comentator.
Alții își exprimă temerile că, odată cu impozitarea progresivă, cei care câștigă mai mult vor fi impozitați excesiv, mergând până la 60% pe veniturile mari.
„Impozitarea progresivă nu va rezolva problemele economice ale României, adică impozitul se va muta în zona gri, cum s-a mai întâmplat în trecut”, a avertizat un alt participant la discuții.
Conform celor discutate, este clar că subiectul impozitării progresive stârnește pasiuni și controverse, fiecare tabără având argumentele sale. În timp ce unii susțin că este o măsură necesară pentru echitate fiscală, alții văd în ea o posibilă relaxare fiscală riscantă pentru economia națională.
Comparativ cu Europa
În prezent, România aplică o cotă unică de impozitare de 10%. Diferențele în impozitarea veniturilor sunt semnificative în Europa, țările nordice având cele mai mari cote, în timp ce statele din estul Europei au cele mai mici. De exemplu, Danemarca are una dintre cele mai ridicate cote, ajungând până la 35,7% pentru persoanele fără copii, în timp ce Polonia se află la 6,2%.
Debaterea pe tema impozitării progresive continuă, iar viitorul acestei propuneri în România rămâne incert. România se află într-un punct de cotitură, iar deciziile fiscale ce vor fi luate în următoarele luni ar putea influența profund economia și societatea românească.
