Israeliții se confruntă cu o provocare crescută: Iron Dome, depășit de rachetele iraniene
În ultimele 24 de ore, eficiența sistemului de apărare aeriană Iron Dome din Israel a scăzut semnificativ, interceptând doar 65% din rachetele lansate de Iran, comparativ cu aproape 90% în ziua anterioară. Această informație îngrijorătoare a fost furnizată de un fost oficial de rang înalt din serviciile secrete israeliene pentru NBC News.
Oficialul, care preferă să rămână anonim din motive de securitate, a subliniat că Iranul continuă să dezvolte și să lanseze rachete de ultimă generație. „Iranul încă dispune de rachete foarte avansate și le folosește”, a afirmat acesta, menționând că primește zilnic informații de la guvernul israelian.
Conform expertizelor, rachetele iraniene au fost caracterizate ca fiind extrem de rapide, lăsând Israelului un interval mai scurt pentru a se pregăti. Dacă anterior avertismentele se emiteau cu aproximativ 10-11 minute înainte de impact, în ultima dimineață timpul de alertă a scăzut la doar șase sau șapte minute. „Asta înseamnă că rachetele erau probabil mult mai rapide decât cele anterioare,” a completat fostul oficial.
O altă caracteristică îngrijorătoare este acuratețea crescută a atacurilor iraniene, facilitata de un sistem de navigație avansat. Acest sistem le permite să atingă cu precizie țintele, inclusiv unități sterile, cum ar fi un spital din Beersheba.
Fostul expert a adăugat că, în ciuda pierderilor semnificative suferite de Iran în urma recentelor atacuri israeliene, Teheranul păstrează suficiente resurse pentru a continua atacurile în viitorul apropiat. Această abordare a fost descrisă de el ca o „răbdare strategică”, iar oficialii și analiștii din Israel ar putea subestima capacitatea de reacție a Iranului.
El a mai declarat că regimul de la Teheran dispune de „hotărârea și capacitatea de a continua și de a susține atacurile”, sugerând că ipoteza prăbușirii iminente a acestuia este una exagerată.
Această situație complexă subliniază provocările continue cu care se confruntă Israelul în gestionarea amenințărilor externe și demonstrează că, deși sistemele de apărare sunt avansate, adversarii găsesc mereu modalități de a provoca daune.
