Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dezvăluit că perioada de după primul tur al alegerilor prezidențiale a generat una dintre cele mai dificile situații economice recente, marcată de presiuni intense pe piața valutară și ieșiri masive de capital.
România a traversat momente tensionate pe piața financiară imediat după turul I al alegerilor prezidențiale, potrivit declarațiilor făcute de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. În cadrul unei conferințe de presă susținute la scurt timp după scrutin, acesta a explicat că BNR a fost nevoită să intervină masiv pentru a stabiliza cursul valutar și pentru a asigura lichiditatea necesară funcționării statului.
„Nu numai că am intervenit pe piaţa valutară pentru stabilitatea cursului în aceste zile, dar s-a creat şi o problemă de lichiditate pe piaţă pe care a trebuit să o rezolvăm. Am avut o celulă de criză aici la BNR la care a participat şi ministrul Finanţelor. Cursul sub 5 lei era imposibil de apărat. Noi nu am pierdut rezerva, cum se spune, ci am trecut de la rezervă în euro la rezervă în lei. S-a limitat deprecierea cursului. Au fost capitaluri speculative care au acţionat. Am asigurat lichiditatea necesară pentru plăţi bugetare şi pentru plata pensiilor”, a afirmat guvernatorul.
Situația din luna mai a fost caracterizată de presiuni accentuate pe cursul de schimb, în contextul în care au avut loc ieșiri de capital „istorice”. Isărescu a precizat că acest fenomen nu a avut o singură cauză, ci a fost rezultatul unui cumul de factori negativi: de la instabilitatea politică și discursurile agresive din campanie, până la lipsa succesului Ministerului de Finanțe în atragerea fondurilor din piață.
În urma alegerilor și a demisiei guvernului, piața a fost puternic afectată. BNR a intervenit constant, uneori cu sume considerabile, iar o parte dintre acțiuni au fost realizate indirect, prin platformele de tranzacționare.
Guvernatorul a explicat că instituția nu poate, în același timp, să mențină stabil cursul valutar și să injecteze lichiditate în sistem. „Nu se poate apăra şi cursul şi introduce şi lichiditate în piaţă”, a punctat acesta, adăugând că „vânzarea de valută şi cumpărarea de lei” din piață a fost soluția aplicată în acele momente tensionate.
Printre cauzele percepției negative se numără și discursurile privind posibile măsuri de naționalizare, care au determinat retrageri rapide de capital. În acest context, BNR a colaborat cu Ministerul Finanțelor pentru a menține funcționarea bugetului, în special în ceea ce privește plata pensiilor.
„Cursul nu putea să mai fie păstrat. Cred că era mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul 2 şi mai ales între timp să fie dificultăţi şi cu onorarea unor plăţi.”
Referindu-se la stabilitatea relativă a cursului începând din 2021, Isărescu a respins ideea unui curs „artificial”, explicând că rezervele valutare au crescut considerabil, iar intervențiile BNR au avut scopul de a evita o apreciere bruscă a leului, care ar fi afectat competitivitatea.
România se confruntă, în continuare, cu dificultăți în finanțarea deficitului bugetar. Potrivit guvernatorului, „problema principală acum este finanţarea deficitului bugetar. Nu va fi uşor în perioada următoare”.
Dobânzile au crescut inevitabil în acest context, iar o eventuală redresare va depinde de revenirea capitalului străin și de îmbunătățirea percepției asupra economiei locale.
„Pe măsură ce am sprijinit cursul din martie, lichiditatea s-a dus în jos”, a explicat Isărescu, adăugând că perioada de după primul tur a coincis cu formarea rezervelor minime obligatorii, ceea ce a redus și mai mult lichiditatea.
În încheiere, guvernatorul a transmis un mesaj clasei politice:
„Ce a creat valul de nemulţumire din această perioadă este datoria clasei politice să analizeze cu atenţie. Nu a fost inflaţie mai mare, nu a fost depreciere mai mare de curs.”
Declarațiile guvernatorului BNR scot la lumină presiunile sistemice care au marcat economia românească în perioada post-electorală și subliniază nevoia de prudență și stabilitate în deciziile politice și economice viitoare.
