Bruxellesul se confruntă cu o nouă provocare în eforturile sale de a strânge fonduri pentru Ucraina, după ce Japonia a ales să nu se alăture planului european de utilizare a activelor înghețate ale Rusiei. Această decizie complică și mai mult perspectiva ajutoarelor financiare necesare pentru Kiev.
Japonia a respins oferta Uniunii Europene de a contribui la planul de finanțare a Ucrainei, care prevede valorificarea activelor rusești înghețate, estimându-se că acestea ar putea aduce circa 30 de miliarde de dolari. Această poziție a fost exprimată recent în cadrul unei întâlniri a miniștrilor de finanțe din G7, generând frustrare în rândul oficialilor europeni, conform informațiilor publicate de Politico.
În acest context, Comisia Europeană dorește ca statele membre ale UE să ajungă la un consens pentru utilizarea a până la 210 miliarde de euro din fondurile blocate din motive de sancțiuni, înainte de summitul liderilor europeni programat pentru 18 decembrie. Totuși, Belgia și alte națiuni de frunte din blocul comunitar se tem că ar putea fi nevoite să răspundă legal în cazul în care Rusia își recuperează activele lamentate.
Într-o abordare mai strategică, prim-ministrul belgian Bart De Wever a subliniat necesitatea unei colaborări mai strânse între aliații G7, insistând că acest lucru ar putea diminua riscurile de represalii din partea Rusiei împotriva Belgiei.
Cu toate acestea, atât Statele Unite, cât și Japonia au ezitat să se alinieze planului propus de Bruxelles, ceea ce lasă Uniunea Europeană să facă față singură provocărilor financiare imense cu care se confruntă Ucraina.
De altfel, Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro pentru anul următor, ceea ce reprezintă o presiune suplimentară asupra administrației de la Kiev, care va fi nevoită să-și reducă cheltuielile în absența unor surse de finanțare noi.
În cadrul discuțiilor recente, miniștrii de finanțe din G7 au convenit să colaboreze pentru a dezvolta soluții de finanțare alternative, inclusiv posibilitatea utilizării activelor imobilizate ale Rusiei pentru a sprijini Ucraina. Totuși, cei din G7 au subliniat că acțiunile lor vor respecta întotdeauna cadrul legal existent.
Potrivit unor surse diplomatice, Japonia își argumentează refuzul pe baza unor principii juridice, ceea ce reflectă, de asemenea, influența poziției Statelor Unite, având în vedere că Tokyo nu dorește să contrazică un aliat major. Trebuie menționat că și președintele american a avut o abordare diferită, sugerând ca o parte din aceste active să fie redirecționate către investiții în Ucraina, în loc să ajungă direct la guvernul de la Kiev.
În ciuda acestor provocări, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, rămâne optimistă că utilizarea acestor resurse ar putea crește costurile războiului pentru Rusia. De asemenea, în sprijinul inițiativelor europene, Marea Britanie și Canada au fost dispuse să predea Ucrainei bunurile rusești aflate pe teritoriul lor, subliniind astfel o coordonare internațională în sprijinul tenacității Ucrainei.
Subliniind complexitatea situației, discuțiile în jurul acestei teme vor continua să aibă un loc central în întâlnirile viitoare între liderii europeni și cei din G7, pe măsură ce se apropie summitul decisiv din perioada următoare.
