Într-un interviu extins oferit postului de televiziune de stat Rossiya-1, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că este „clar” că Statele Unite nu doresc colaborare. El a concluzionat că „nu ne rămâne decât să așteptăm până când va pleca” în contextul tensiunilor actuale.
Kaja Kallas, premierul Estoniei, a devenit o critică vocală a Moscovei începând cu debutul conflictului din Ucraina. Recent, ea a reiterat convingerea că Rusia ar putea dori să invadeze și alte națiuni, susținând, de asemenea, că fondurile rusești înghețate în Uniunea Europeană ar putea fi folosite pentru reconstrucția Ucrainei, potrivit agenției de știri Baha.
Pe de altă parte, mai multe guverne europene exercită presiuni asupra Uniunii Europene pentru a desemna un negociator care să le reprezinte interesele în cadrul discuțiilor cu Ucraina. Există temeri că Statele Unite ar putea ajunge la un acord cu Rusia fără a le consulta. Printre susținătorii acestei inițiative se numără Franța și Italia, care au obținut suportul Comisiei Europene pentru înființarea acestui post, conform unor surse din POLITICO.
Discuțiile de la Bruxelles au fost axate pe rolul pe care blocul comunitar l-ar putea avea în posibilele negociere, asigurându-se că viziunea europeană nu va fi ignorată.
Un oficial european a afirmat: „Există probleme care nu pot fi discutate exclusiv cu SUA, mai ales când acestea au implicații directe asupra securității noastre”. Acesta a subliniat că mesajul transmis Washingtonului este la fel de important ca și cel către Moscova.
Kurt Volker, fost reprezentant special al SUA pentru negocierile cu Ucraina și ambasador la NATO, a subliniat pentru POLITICO că Bruxelles-ul trebuie să fie mai hotărât dacă dorește să fie inclus în dialoguri.
„Este evident că Trump va continua discuțiile cu Putin, atât direct, cât și prin intermediul trimisului său special”, a declarat Volker. „De aceea, Europa trebuie să își stabilească propria comunicare. Nu este suficient să fie în aceeași cameră cu americanii și rușii; este crucial să existe un canal de comunicare distinct”, a explicat diplomat cu experiență.
O numire complicată
Kaja Kallas, actuală înaltă reprezentantă a UE pentru afaceri externe, se află în continuare pe lista scurtă pentru orice rol proeminent în negocierile legate de Ucraina. Fostul prim-ministru estonian a demonstrat un sprijin constant pentru Kiev și a militat pentru impunerea unor sancțiuni mai dure destinat să forțeze Rusia să pună capăt agresiunii sale.
„Dacă Europa ar decide să numească un trimis special, întrebarea este: cine va reprezenta acea persoană? Cui va raporta?”, a adăugat Volker. El a subliniat că un trimis din cadrul Comisiei ar putea marginaliza rolul lui Kallas și serviciul diplomatic al UE, care de obicei a avut un rol central în astfel de misiuni.
Oficialii europeni au confirmat că detalii esențiale precum cine va reprezenta Uniunea Europeană sau întreaga „Coaliție de Voință” nu au fost stabilite. De asemenea, nu s-a clarificat nici nivelul diplomatic al acestuia sau dacă funcția va fi ocupată de un birocrat sau de un lider național actual.
În concluzie, provocările legate de desemnarea unui trimis special pentru negocierile cu Ucraina rămân actuale, în ciuda sprijinului larg exprimat de diverse țări. În acest climat incert, este esențial ca Uniunea Europeană să dezvolte o strategie coezivă pentru a putea face față provocărilor menținute de tensiunile geopolitice.
