La Bruxelles are loc vineri o întâlnire cu miză uriașă pentru viitorul Ucrainei și, după cum avertizează Berlinul, pentru „soarta independenței europene”. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, se vede cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, într-o formulă restrânsă, pentru a încerca deblocarea planului prin care UE ar urma să finanțeze Kievul în următorii ani.
În joc nu sunt doar zeci de miliarde de euro, ci și capacitatea Uniunii de a acționa unitar într-un moment în care războiul din Ucraina se prelungește, Rusia își intensifică atacurile, Washingtonul apasă pentru un acord de pace avantajos pentru Moscova, iar Europa încearcă să își păstreze influența între marile puteri.
- La Bruxelles are loc vineri o întâlnire cu miză uriașă pentru viitorul Ucrainei și, după cum avertizează Berlinul, pentru „soarta independenței europene”. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, se vede cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, într-o formulă restrânsă, pentru a încerca deblocarea planului prin care UE ar urma să finanțeze Kievul în următorii ani.
- Două scenarii pentru banii Ucrainei: împrumuturi comune sau garanții pe active rusești
- Obstacole politice și juridice: unanimitate dificilă, Ungaria în contre, Belgia în prima linie
- Belgia spune „nu”: teamă de litigii și de nota de plată
- Comisia promite protecție în trei trepte, Merz vorbește despre „independența europeană”
- Un test de unitate pentru UE, cu ecouri până la Moscova și Kiev
Două scenarii pentru banii Ucrainei: împrumuturi comune sau garanții pe active rusești
Cu doar două săptămâni înainte de summitul crucial al UE din 18 decembrie, Ursula von der Leyen a pus pe masă două variante principale prin care UE ar putea strânge fondurile necesare pentru a ține Ucraina pe linia de plutire.
Planul vizează mobilizarea a aproximativ 90 de miliarde de euro, sumă care ar acoperi în jur de două treimi din nevoile financiare ale Kievului pentru anii 2026 și 2027 – de la bugetul armatei, până la serviciile publice de bază. Ideea de fond este ca Ucraina să poată negocia eventuale discuții de pace „dintr-o poziție de forță”.
Cele două soluții propuse sunt:
- împrumuturi de pe piețele internaționale, garantate cu bugetul UE;
- un împrumut special, garantat cu activele rusești înghețate în Europa, în special în Belgia, pe care Kievul l-ar rambursa în viitor din eventuale despăgubiri de război plătite de Moscova.
Conceptul nu ar presupune confiscarea directă a activelor – scenariu considerat de mulți experți ca fiind nelegal – ci folosirea lor ca garanție, un mesaj politic și economic către Rusia: Ucraina poate fi finanțată încă ani de zile.
Obstacole politice și juridice: unanimitate dificilă, Ungaria în contre, Belgia în prima linie
Niciuna dintre variante nu este însă simplă. Împrumuturile comune presupun unanimitate la nivelul celor 27 de state membre, deși există reticențe în mai multe capitale, iar poziția Ungariei este deja un blocaj previzibil.
Și mai complicat este scenariul activelor rusești înghețate. Belgia, unde este înregistrat Euroclear – depozitar de valori mobiliare care gestionează aproximativ două treimi din cele circa 290 de miliarde de euro aparținând Rusiei și înghețate în Occident – refuză deocamdată să își asume riscurile.
Un diplomat dintr-un stat fondator al UE, citat de The Guardian, a surprins miza momentului:
„Este un moment destul de important”, a declarat el, avertizând că: „Nu este niciodată ușor să ajungi la un acord între 27 de state, știm asta. Dar dacă nu putem face ceva atât de important precum acordarea de fonduri pentru Ucraina, atunci vom fi eșuat cu adevărat – atât noi, cât și Ucraina”.
Dacă UE nu reușește să își respecte angajamentele financiare față de Kiev, credibilitatea sa ca actor geopolitic ar primi o lovitură serioasă, exact atunci când Rusia și SUA încearcă să își impună propria agendă asupra conflictului.
Belgia spune „nu”: teamă de litigii și de nota de plată
Guvernul lui Bart De Wever este cel mai vocal critic al ideii de a folosi activele rusești înghețate ca garanție pentru un împrumut masiv către Ucraina. Argumentul central: dacă Rusia ar da în judecată UE sau ar cere înapoi banii după ridicarea sancțiunilor, Belgia riscă să rămână singură cu o datorie de miliarde.
Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, spune că Bruxelles-ul nu a fost ascultat:
„Avem sentimentul frustrant de a nu fi fost ascultați. Textele prezentate de comisie nu răspund în mod satisfăcător preocupărilor noastre”, a declarat acesta, pledând în schimb pentru împrumuturi comune la nivelul UE.
De Wever merge chiar mai departe și formulează discuția în termeni morali și istorici: la un eveniment din Bruxelles, premierul a spus că „să furi de la cei răi pentru a da celor buni ar fi o idee simpatică.
„Dar furtul activelor înghețate ale unei alte țări nu s-a mai făcut niciodată”, a subliniat el.
„Nici măcar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial nu am confiscat banii Germaniei. În timpul unui război, se îngheață activele suverane. Iar la final, partea învinsă trebuie să renunțe la toate sau la o parte din aceste active pentru a compensa învingătorii”, a spus premierul.
În viziunea sa, pariul pe o înfrângere clară a Rusiei este nerealist: el a numit drept „o poveste, o iluzie completă” să „ne imaginăm că Rusia va pierde acest război în Ucraina”.
Mai mult, De Wever susține că Moscova a transmis deja avertismente directe: Rusia „ne-a dat de înțeles că, dacă activele vor fi confiscate, Belgia și eu personal vom resimți efectele pentru eternitate”.
Comisia promite protecție în trei trepte, Merz vorbește despre „independența europeană”
În fața acestor temeri, Comisia Europeană insistă că planul respectă dreptul european și internațional și că o „apărare pe trei niveluri” ar proteja Belgia și celelalte state de riscuri juridice.
Ursula von der Leyen și Friedrich Merz vor încerca vineri, la cina de la Bruxelles, să convingă guvernul belgian că riscurile pot fi împărțite echitabil la nivelul tuturor statelor membre.
Într-un editorial publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung, Merz nu a menajat cuvintele: deciziile din zilele următoare vor „decide soarta independenței europene”.
El descrie o „Rusia imperialistă” care „se străduiește să-și extindă sfera de influență în statele Europei” și „se pregătește militar pentru un conflict cu Occidentul”, argumentând că este esențial „se trimită un semnal fără echivoc Moscovei” prin folosirea activelor înghețate în sprijinul Kievului.
Cancelarul german crede că Belgia ar trebui să primească garanții clare că nu va rămâne singură în fața riscurilor, ci că acestea vor fi împărțite între toate statele UE, fiecare țară „asumându-și o parte egală din risc, în funcție de performanța economică respectivă”.
În opinia sa, Europa trebuie să își asume rolul de actor și arhitect al propriei securități: liderii trebuie să „decidă și să modeleze ceea ce se întâmplă pe continentul nostru”.
„Resursele financiare ale unui agresor au fost înghețate în mod legal în jurisdicția statului nostru constituțional. Ceea ce decidem acum va determina viitorul Europei”, a spus cancelarul.
Un test de unitate pentru UE, cu ecouri până la Moscova și Kiev
Discuțiile de la Bruxelles nu sunt doar despre mecanisme financiare sofisticate. Ele transmit un semnal în trei direcții: către Kiev, dacă Europa rămâne sau nu alături de Ucraina pe termen lung; către Moscova, dacă sancțiunile și costurile agresiunii se adâncesc; și către cetățenii europeni, dacă Uniunea este capabilă să acționeze unitar în fața unui război purtat la granițele sale.
Eșecul în a găsi o soluție ar alimenta narativul că UE este fragmentată și lipsită de voință politică, în timp ce un compromis solid ar întări poziția Europei în negocierile globale legate de viitorul conflictului.
Indiferent de forma finală a acordului, este clar că bătălia pentru finanțarea Ucrainei a devenit, în același timp, o bătălie pentru credibilitatea și independența strategică a Uniunii Europene.
