Premierul Bolojan anulează „punțile” bugetare din ianuarie 2026
Premierul Ilie Bolojan decide reducerea zilelor libere pentru angajații din sectorul public. Măsura a stârnit reacții adverse, iar antreprenorii își arată nedumerirea față de aceste privilegii.
Ilie Bolojan a optat pentru o schimbare notabilă în gestionarea zilelor de vacanță a angajaților bugetari, menținând data de 5 ianuarie 2026 ca zi lucrătoare. În mod obișnuit, primele zile din an sunt considerate libere, iar în 2026 acestea vor cădea joi și vineri. Astfel, angajații vor avea parte de un weekend prelungit, urmat de o zi lucrătoare, înainte de alte două zile libere oficiale dedicate sărbătorii Bobotezei și Sfântului Ioan Botezătorul.
De-a lungul anilor, guvernele au implementat „punți” bugetare, transformând zilele lucrătoare în zile libere, rezultând astfel vacanțe extinse care atrăgeau de obicei aprecierea lui. Cu toate acestea, recuperarea acestor zile rămânea o problemă incertă. Totodată, în mediul privat, zilele libere nu corespundeau întotdeauna cu cele legale, ceea ce făcea ca angajații să fie recompensați suplimentar pentru munca lor în aceste zile.
Obiceiul „punților” bugetare s-a dovedit a fi atât popular, cât și controversat. Atragerea turiștilor și stimularea consumului păreau să justifice extinderea vacanțelor, însă în mediul de afaceri erau frecvente frustrările cauzate de blocajele în activitate. Antreprenorii, care adesea nu beneficiau de astfel de zile libere, resimțeau aceste pauze ca o adevărată povară asupra productivității.
Decizia de a păstra 5 ianuarie 2026 ca zi lucrătoare este nu doar o măsură administrativă, ci și una cu impact politic. Angajații bugetari, o componentă esențială a electoratului, vor percepe cu siguranță această hotărâre ca pe o restricție a beneficiilor lor deja înrădăcinate.
Cu toate că angajații din sectorul public pot fi dezamăgiți, Bolojan insistă că aceasta este o întoarcere la normalitate. Multe dintre țările europene nu adoptă practicile „punților” bugetare, iar revenirea rapidă la muncă este un lucru comun.
În mediu de afaceri, această hotărâre a fost primită favorabil. Companiile sunt adesea afectate în perioada acestor zile libere, iar absența acestora poate îmbunătăți activitatea ă și productivitatea.
Bolojan semnalează că perioada „mini-vacanțelor artificiale” s-a încheiat și că România trebuie să se concentreze mai mult pe implicarea în muncă. Chiar dacă performanțele angajaților bugetari în ziua de 5 ianuarie 2026 pot fi discutabile, mesajul este clar: guvernul promovează munca activă, iar numărul mare de zile lucrătoare din România comparativ cu restul Uniunii Europene subliniază nevoia de echilibru între muncă și odihnă.
