Retorica anti-străină nu este un fenomen recent în România. Aceasta a fost înrădăcinată încă din primele zile ale Revoluției, de cei care promiteau capitalism și libertate, dar care, în culise, încercau să mențină status quo-ul anterior căderii comunismului. În acest articol din seria Ziare.com dedicată „Miturilor economice care ne fac rău”, conturăm o confuzie frecvent întâlnită în rândul românilor: de ce să ne opunem firmelor internaționale care aleg România ca piață de desfacere. Această logică se bazează pe o asumpție greșită — că aceste companii ar avea vreo obligație morală de a-și păstra profiturile în țară.
Politicienii care au preluat conducerea după 1989, rebranding- în social-democrație în anii ’90 și 2000, au omis să menționeze contribuția semnificativă a acestor multinaționale la economia românească. În loc să accentueze avantajele aduse de companiile străine, ei au susținut ideea de „export al profiturilor”, o premiză greșită ce ne împiedică să evaluăm corect impactul lor asupra economiei și calității vieții românilor.
Contribuția multinaționalelor la economia românească
Un proiect realizat de Pro TV în 2019, intitulat „După 30 de ani”, a evidențiat evoluțiile economice semnificative din România. Astfel, în 2003, primele lanțuri de hipermarketuri și băncile străine își deschid filiale, facilitând accesul românilor la credite pentru locuințe și mașini. Un an mai târziu, privatizarea companiei Petrom a marcat începutul unei perioade de expansiune a multinaționalelor în România. Acest proces a creat locuri de muncă și a generat venituri mai mari pentru populație.
Chiar și în timpul crizei economice din 2008, retailerii străini au obținut încasări de 213 miliarde de lei de la români. Deși 2011 a adus închiderea filialei Nokia din România, orașul Cluj-Napoca s-a transformat rapid într-un centru de IT. În 2020, profitul celor mai mari 100 de multinaționale din România s-a dublat, atingând aproape 11 miliarde de lei.
Datele Eurostat arată că aportul companiilor străine la PIB-ul României a crescut semnificativ. Încă din 2023, investițiile directe din partea acestor firme au depășit 107 miliarde de euro, cu un impact considerabil în sectoare precum industria auto și IT.
Acest context demonstrează că miturile propagate de politicienii ostili țin unei logici economice deficitare și că, de fapt, multinaționalele contribuie semnificativ la creșterea economică. În discursurile care se axează pe un conflict artificial între „noi” și „ei”, se ascunde o retorică ce urmărește manipularea opiniei publice și un sentiment de frică, promițând soluții protecționiste fără un fundament economic solid.
Învățăturile aduse de companiile străine
Professorul Radu Nechita de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj subliniază faptul că retorica privind „scurgerea” profiturilor din România este eronată. „Aceste companii nu fură nimic, ci recompensează investițiile făcute în țările în care decid să activeze.” Impactul acestora asupra salariilor este considerabil, deoarece pentru a atrage forța de muncă, companiile trebuie să ofere remunerații competitive.
Infrastructura educațională și cunoștințele tacite transferate de multinaționale contribuie de asemenea la dezvoltarea capitalului uman, reconectând românii la un sistem economic capitalist post-comunist. Nechita subliniază că simpla prezență a acestor firme pe piață stimulează creșterea salariilor, generând un efect de domino pozitiv asupra economiei locale.
„Este dreptul lor să își gestioneze profitul așa cum consideră că este mai bine pentru afacerea lor, dar noi trebuie să înțelegem care sunt condițiile care îi determină să investească sau nu în România,” conchide Nechita. Potrivit lui, criticile îndreptate împotriva multinaționalelor nu se bazează pe o argumentație solidă, ci mai degrabă pe emoții și percepții greșite.
În concluzie, pentru a progresa ca societate, este vital să avem o abordare mai analitică și să ne concentrăm pe realitățile economice, nu pe mituri și stereotipuri. Este esențial să evaluăm impactul companiilor străine asupra economiei noastre și să ne deschidem către noi perspective care pot conduce la prosperitate. Demonizarea acestor firme nu va aduce beneficii economice, ci va limita oportunitățile de dezvoltare.
