Tensiuni între Viktor Orban și Banca Centrală a Ungariei, cu ochii pe alegeri
Banca Centrală a Ungariei a reafirmat marți angajamentul său față de o politică monetară restrictivă, în ciuda presiunilor crescute venite din partea guvernului condus de Viktor Orban. Acesta din urmă își dorește o reducere a costurilor de împrumut, care se află în prezent la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Totul se întâmplă în perspectiva alegerilor programate pentru anul viitor, când premierul ungar se va confrunta cu o provocare majoră.
Analizele și sondajele arată că Orban se află în fața celei mai dificile competiții electorale de până acum, în condițiile unei economii stagnante și al unei inflații persistente, care impun menținerea unor rate ridicate la dobânzi. Tensiunile între Orban și actualul guvernator al Băncii Centrale, Mihaly Varga, sunt tot mai evidente, iar critici severe au fost adresate mai multor măsuri adoptate de guvern, inclusiv plafonarea prețurilor la carburanți și alimente.
În urma expirării mandatului lui Gyorgy Matolcsy pe 1 martie, Orban l-a numit pe Varga în fruntea Băncii Centrale. Acesta are o experiență considerabilă, având în trecut funcții de ministru al finanțelor și al economiei. De la numirea sa, Varga a avut datoria de a naviga printre așteptările guvernului și reglementările băncii.
Presiuni politice și argumente economice
În intervențiile sale recente, Viktor Orban a sugerat că rata dobânzii de politică monetară este „mai mare decât ar putea fi”. Totuși, economistul șef al Băncii Centrale, Adam Banai, a apărat poziția instituției, subliniind importanța menținerii unor condiții stricte pentru a asigura stabilitatea economică.
Recent, forintul a experimentat fluctuații, atingând maximul din ultimele 15 luni, însă s-a depreciat brusc când guvernul a recidivat în presiuni asupra Băncii Centrale pentru o reducere a dobânzilor. Acest lucru accentuează voința guvernului de a calma inflația, în ciuda faptului că rata inflației de bază ar putea atinge 4,4% anual în septembrie, depășind intervalul optim stabilit de Banca Centrală.
Ministrul economiei, Marton Nagy, a susținut poziția lui Orban, afirmând că o rată mai mică ar putea încă satisface targetul de inflație al băncii. Totuși, unii analiști avertizează că măsurile de control al prețurilor impuse de guvern ar putea masca inflația reală, estimată a fi de aproape 6%.
Pe termen lung, Banai a sugerat că inflația ar putea atinge ținta de 3% stabilită pentru primul trimestru din 2027, însă riscurile legate de o creștere ulterioară a inflației sunt mai mari decât cele de scădere. Contextul geopolitic, marcat de invazia Rusiei în Ucraina, complică și mai mult aceste previziuni economice.
Alegerile se apropie, iar Viktor Orban va fi nevoit să navigheze cu atenție între cerințele economice și așteptările electorale, într-o perioadă delicată pentru Ungaria.
