Programul de guvernare propus de viitorul Executiv prevede o reformă amplă a Ministerului Finanțelor și ANAF, alături de o serie de creșteri de taxe, înăspriri fiscale și măsuri dure de reducere a cheltuielilor. Documentul atrage atenția că România riscă să intre într-o zonă periculoasă de nesiguranță fiscal-bugetară, dacă aceste acțiuni nu sunt aplicate rapid.
Reforma aparatului fiscal: restructurare, comasări și eficiență
Potrivit draftului de program de guvernare, Ministerul Finanțelor va fi reorganizat pentru a deveni o structură de tip „policy unit”, responsabilă cu fundamentele tehnice ale deciziilor economice. ANAF va trece printr-un proces de comasare a direcțiilor redundante, clarificare a atribuțiilor și centralizare a analizei de risc și controlului operativ.
Documentul semnalează că în prezent „există trei domenii – control, colectare și trezorerie – organizate vertical pe tip silozuri (local, regional, central), care nu colaborează eficient între ele.”
Noutăți instituționale: unitate de prognoză și centru de fiscalitate
Un element de noutate îl constituie propunerea de creare a unei unități centrale pentru prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, în legătură directă cu CNSP, INS și BNR. Aceasta va elabora scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru politicile fiscale.
În paralel, va fi înființat un centru național pentru răspunsuri fiscale, destinat clarificării rapide și transparente a solicitărilor venite din partea mediului de afaceri.
Corecția deficitului: tăieri de cheltuieli și taxe mai mari
Reducerea deficitului bugetar se va realiza printr-un mix de creșteri de venituri și scăderi de cheltuieli. Astfel, programul prevede:
➤ Măsuri de majorare a veniturilor:
- Creșterea TVA la energie și lemne de foc (de la 5% la 9%) și a altor cote reduse la 19%;
- Creștere accizelor cu 10%;
- Taxe suplimentare pe câștiguri din criptomonede, platforme de social media, tranzacții bursiere și jocuri de noroc;
- Taxarea închirierilor pe termen scurt (Airbnb, Booking);
- Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 lei;
- Creștere impozit pe dividende și profit la 16%;
- Creștere impozit pe proprietate (în corelare cu piața imobiliară);
- Creșterea taxei de rovignetă;
- Taxarea profiturilor excesive ale băncilor (temporar);
- Mutarea sediului fiscal în România pentru firmele din e-commerce și transport aerian.
➤ Reducerea cheltuielilor:
- Tăierea cu 20% a personalului din administrația publică;
- Limitarea sporurilor și stimulentelor;
- Salarizare unitară fără excepții;
- Închiderea companiilor de stat neperformante;
- Reducerea perioadei de șomaj;
- Limitarea abuzurilor privind concediile medicale și ajutoarele de handicap;
- Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani.
Măsuri de control și integritate în ANAF și Vămi
Pentru a asigura un cadru transparent și eficient de aplicare, documentul propune:
- utilizarea camerelor de tip bodycam pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal;
- testarea periodică a integrității acestor categorii;
- standardizarea indicatorilor de performanță pentru funcționarii publici.
Cele trei piloni ai programului de guvernare
Documentul oficial identifică trei direcții fundamentale:
- „Ordine în finanțele publice” – pentru a preveni o criză economică și pentru a recâștiga încrederea investitorilor;
- „Bună guvernare” – printr-o administrație eficientă și adaptată prezentului;
- „Respect pentru cetățeni” – prin servicii publice echitabile și corect orientate spre muncă, nu spre dependență.
Declarații:
„Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență. Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare.
Dar în absența lor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță fiscal-bugetară, și ar risca să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării.”
„În fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, prin criterii de performanță, fără privilegii.”
„Consumatorul poate limita frauda fiscală prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare.”
