Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Oxford ar putea schimba radical modul în care înțelegem formarea Pământului și apariția apei pe planeta noastră. Potrivit cercetării publicate în prestigiosul jurnal Icarus, Pământul timpuriu ar fi fost mult mai bogat în hidrogen decât se credea până acum – un element esențial pentru formarea apei.
Totul a pornit de la un meteorit rar, numit enstatit chondrit, vechi de aproximativ 4,6 miliarde de ani. Acesta provine din aceași perioadă în care s-a format sistemul solar și are o compoziție foarte asemănătoare cu cea a Pământului în stadiul său incipient. Cercetătorii au analizat cu atenție compoziția acestui meteorit folosind tehnologii avansate, inclusiv un accelerator de particule, pentru a măsura cu precizie nivelurile de hidrogen.
Surpriza a fost mare: mare parte din hidrogenul descoperit era „intrinsec” – adică provenea din structura originală a meteoritului, și nu era un rezultat al contaminării ulterioare. Asta înseamnă că materia care a stat la baza formării Pământului conținea deja cantități semnificative de hidrogen, suficiente pentru a permite formarea moleculelor de apă.
Această ipoteză contrazice teoriile acceptate până acum, care susțineau că hidrogenul – și implicit apa – au ajuns pe Pământ mult mai târziu, prin impacturi cu asteroizi sau comete, într-o etapă ulterioară a formării planetei.
„Am presupus că avem apă astăzi datorită unui scenariu norocos în care planeta a fost lovită de asteroizi care conțineau apă,” a explicat Tom Barrett, autorul principal al studiului și doctorand în cadrul Departamentului de Științe ale Pământului de la Oxford. „Dar ceea ce am descoperit este că materialul original din care s-a format Pământul conținea deja mult hidrogen și oxigen.”
Cu alte cuvinte, planeta noastră ar fi putut fi „umedă” încă de la început, iar apa să nu fi fost adusă din afară, ci să fi făcut parte din „rețeta de bază” a formării Terrei.
Totuși, nu toți specialiștii sunt convinși. Unii experți atrag atenția că meteoritul analizat a fost găsit în Antarctica, unde ar fi putut fi contaminat cu apă terestră în timpul sutelor de mii de ani în care a stat acolo. Echipa de cercetători recunoaște această posibilitate, dar susține că a luat toate măsurile pentru a izola hidrogenul original de cel care ar fi putut proveni de pe Pământ. Ei estimează că doar aproximativ 15% din hidrogenul măsurat ar putea proveni din contaminare.
„Credem că formarea apei pe Pământ a fost un proces natural și inevitabil, nu un accident provocat de impacturi cu obiecte spațiale,” a declarat și profesorul James Bryson, coautor al studiului.
Descoperirea deschide noi perspective în știința planetară. Dacă apa poate apărea natural în timpul formării unei planete, atunci ar putea exista șanse mai mari ca și alte planete din Univers să aibă apă – și, implicit, condiții pentru viață.
În continuare, cercetătorii plănuiesc să analizeze și alți meteoriți pentru a vedea dacă această descoperire se confirmă și în alte cazuri. Dacă da, am putea fi în pragul unei schimbări majore în înțelegerea originilor vieții pe Pământ și în explorarea altor lumi.
