Investițiile în infrastructură, înghite de birocrație
În perioada în care Sorin Grindeanu a ocupat funcția de ministru al Transporturilor, România a înregistrat progrese remarcabile în investițiile în infrastructura rutieră și feroviară, atingând niveluri fără precedent în ultimele 35 de ani. Proiectele importante care stagnau de ani de zile au fost revitalizate, iar drumul expres Arad–Oradea reprezintă un exemplu semnificativ în acest sens.
Recent, contractul pentru lotul 1 Chișineu-Criș – Salonta, cu o lungime de 33,7 km, a fost semnat cu o valoare estimată la 2,32 miliarde lei, fără TVA, având ca termen de finalizare 24 de luni. Arădenii și bihorenii ar fi trebuit să se bucure de o cale ferată modernizată până în 2027. Cu toate acestea, CNAIR a anunțat constructorii că lucrările nu vor începe mai devreme de martie 2027, anul în care tronsonul ar fi trebuit deja să fie funcțional. Motivul invocat? Lipsa fondurilor.
Mihai Fifor, social-democrat și fost ministru, a subliniat pe Facebook că Sorin Grindeanu a impulsionat acest proiect, dar acum premierul Ilie Bolojan, care s-a lăudat ani de zile cu realizările din județul său, pare să pună frână investițiilor.
Fifor a estimat că „austeritatea oarbă nu aduce nici drumuri, nici locuri de muncă, nici încredere pentru investitori.” El subliniază că România are nevoie de stimulare economică urgentă, nu de blocaje instituționale, și a anunțat planuri iminente din partea PSD pentru a sprijini investițiile și a proteja comunitățile locale.
El invită toți parlamentarii arădeni, indiferent de apartenența politică, să se alăture apelului său către premierul Bolojan, pentru a discuta resursele necesare executării acestui proiect esențial pentru vestul României. „Aici nu este vorba despre politică, ci despre nevoile arădenilor și bihorenilor, care așteaptă acest drum de ani de zile. Este vorba despre dezvoltare și despre șansa de a atrage noi investitori în zonă,” a subliniat Fifor.
Pentru a susține aceste inițiative, fostul ministru i-a sugerat premierului Bolojan să exploreze programul SAFE al Uniunii Europene, subliniind că drumul expres nu reprezintă doar o investiție în infrastructură, ci face parte dintr-o strategie mai amplă de mobilitate militară și dezvoltare regională.
