Impozitul pe cifra de afaceri, înjumătățit în 2026 și eliminat din 2027
Ministerul Finanțelor a anunțat, prin vocea ministrului Alexandru Nazare, adoptarea noii Ordonanțe trenuleț, actul normativ care adună, la final de an, o serie de modificări fiscale și bugetare cu impact direct atât asupra companiilor, cât și asupra populației.
- Impozitul pe cifra de afaceri, înjumătățit în 2026 și eliminat din 2027
- Cota unică de 1% pentru microîntreprinderi
- Ce se întâmplă cu IMCA și „ordonanțele trenuleț”
- Subvenții mai mici pentru partide și despărțirea de „taxa pe stâlp”
- Simplificări pentru TVA și reguli noi pentru produse accizabile
- Taxa pe solarii – amânată, nu anulată
- Măsuri pentru salariații cu venit minim și pentru consumatorii vulnerabili
- Sprijin pentru autoritățile locale: împrumuturi pentru PNRR și bani pentru termoficare
Cea mai așteptată măsură privește impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA): cota scade de la 1% la 0,5% pentru anul 2026, urmând ca, din 2027, impozitul să fie eliminat complet.
Decizia vine după luni de critici din partea mediului de afaceri, care acuza că taxarea pe cifra de afaceri, și nu pe profit, descurajează investițiile, mai ales în domeniile cu marje reduse de profitabilitate.
Cota unică de 1% pentru microîntreprinderi
Ordonanța modifică și regimul microîntreprinderilor. Din 2026, toate microîntreprinderile cu venituri sub 100.000 de euro vor plăti o cotă unică de 1%, nu 3% ca până acum.
În varianta anterioară, legislația ar fi introdus două cote diferite, în funcție de praguri de venit, ceea ce complica raportările și calculul taxelor.
Ministrul Finanțelor explică astfel schimbarea:
“Este o măsură de simplificare foarte importantă, pentru că în 2026 ar fi operat două cote pentru microîntreprinderi, una până la 60.000 de euro şi alta între 60.000 şi 100.000 de euro, un sistem dificil de aplicat”
Pentru micii antreprenori, măsura înseamnă atât reducerea impozitului, cât și reguli mai clare, ceea ce contează în special pentru firmele care nu își permit departamente fiscale complexe.
Ce se întâmplă cu IMCA și „ordonanțele trenuleț”
Modificarea impozitului pe cifra de afaceri fusese anunțată încă din toamnă de premierul Ilie Bolojan, care a legat reformarea acestuia de pachetul tradițional de la final de an, cunoscut drept „ordonanțe trenuleț”.
Șeful Guvernului și-a justificat poziția prin efectele negative ale IMCA asupra investițiilor, dar și prin scăderea apetitului investitorilor străini în ultimii ani:
”Ceea ce îmi doresc, este, de exemplu, pentru anul viitor legat de stimularea fiscală, este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri, care este de natură a frâna investițiile și de a le penaliza, iar marile companii, investitorii străini, dar și români, cei care au cifre de afaceri mari, dar au marje de profitabilitate scăzute, ne-au reclamat această situație. De asemenea, această măsură se vede și din dinamica investitorilor străine care este pe un trend negativ în ultimii trei ani”
Bolojan a detaliat și contextul în care se adoptă acest pachet legislativ:
”Înainte de aprobarea bugetului, înainte de anul nou, suntem obligați să adoptăm un pachet legislativ, numite ordonanțele trenuleț, una, două, câte vor fi, care pe de-o parte să proroge anumite prevederi; de asemenea, să anuleze, sper eu să cădem de acord, anumite lucruri care se prorogă an de an, dar sunt lipsite de logică și, de asemenea, să ia alte măsuri care să genereze reabilitatea fiscală. Până la finalul anului, sperăm să avem un anunț privind IMCA”, a spus Bolojan.
Subvenții mai mici pentru partide și despărțirea de „taxa pe stâlp”
Ordonanța trenuleț nu vizează doar mediul privat, ci și finanțarea politică și anumite taxe sectoriale:
- subvențiile pentru partidele politice se reduc, la fel și sumele alocate organizațiilor minorităților naționale, față de forma inițială pusă în dezbatere;
- impozitul pe construcții, cunoscut drept „taxa pe stâlp”, va fi abrogat începând cu anul fiscal 2027.
În paralel, se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor și responsabilitate financiară în întreprinderile publice, măsură așteptată de mult timp de experți, în contextul pierderilor acumulate de numeroase companii de stat.
Simplificări pentru TVA și reguli noi pentru produse accizabile
Pe partea de administrare fiscală, ordonanța umblă și la mecanismele RO e-TVA, cu promisiunea reducerii birocrației, dar și a unui control mai eficient:
- se clarifică modul în care sunt precompletate și decontate declarațiile de TVA;
- se reorganizează sistemul de autorizare pentru operatorii din domeniul produselor accizabile, centralizând decizia la nivelul ANAF;
- este reinstituită comisia de autorizare, care va evalua riscul fiecărui operator, inclusiv al administratorilor și asociaților, precum și sursa fondurilor.
În plus, se introduc garanții financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice, astfel încât statul să fie protejat în fața riscului de neplată a TVA și a accizelor.
Taxa pe solarii – amânată, nu anulată
Ministrul Alexandru Nazare a anunțat și o modificare a versiunii inițiale a textului: taxa pe sere și solarii nu va mai intra în vigoare la termenul anunțat.
Aplicarea acestei taxe este prorogată până în 2027, o gură de oxigen pentru producătorii agricoli, deja afectați de costuri mari la utilități și de volatilitatea prețurilor la raft.
În zona de sănătate, la solicitarea ministrului Alexandru Rogobete, a fost anulată prorogarea creșterii punctului pentru ambulatoriile de specialitate. De la 1 ianuarie 2026, valoarea punctului în ambulatoriu urcă la 6,5 lei, o măsură care ar trebui să susțină serviciile medicale în regim de policlinică.
Măsuri pentru salariații cu venit minim și pentru consumatorii vulnerabili
Pachetul fiscal include și prevederi sociale, în special destinate celor cu venituri mici și consumatorilor vulnerabili:
- se prelungește neimpozitarea unei părți din salariul minim, pentru creșterea netului în mână – 300 de lei până la 30 iunie și 200 de lei de la 1 iulie până la finalul anului 2026;
- se extind până la 31 decembrie 2026 măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, cu reguli mai echitabile de stabilire a eligibilității, în încercarea de a combate sărăcia energetică;
- programul „Masă sănătoasă” va continua până la aprobarea bugetului pe 2026, astfel încât elevii incluși să nu rămână fără acest sprijin alimentar esențial.
Sprijin pentru autoritățile locale: împrumuturi pentru PNRR și bani pentru termoficare
Ordonanța aduce și un capitol dedicat autorităților publice locale, confruntate cu presiuni financiare mari din cauza cofinanțărilor pentru proiecte europene și a costurilor cu energia.
Ministrul Finanțelor a explicat mecanismul:
“Aici discutăm de împrumuturi din trezorerie pentru proiectele din PNRR, vorbim de o sumă de aproape 500 milioane de lei care din trezorerie vor putea fi alocați pentru co-finanțarea proiectelor prin PNRR aflate în sarcina administrațiilor locale cu termen limită 30 iunie 2026”, a spus ministrul.
În plus, primăriile cu sisteme centralizate de termoficare vor putea accesa până la 200 de milioane de lei, pentru acoperirea costurilor de producere și furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanțelor și a pierderilor, cu termen până la 31 martie 2026.
În contextul crizelor repetate din marile orașe – de la rețele vechi de termoficare, la datorii istorice – aceste fonduri pot face diferența între ierni acceptabile și ierni cu calorifere reci.
