Pașii necesari pentru a obține noua carte de identitate electronică în România

Noua carte electronică de identitate (CEI) reprezintă un pas important spre digitalizarea serviciilor publice din România. Lansată inițial printr-un proiect-pilot în 2021 la Cluj-Napoca, aceasta a devenit disponibilă publicului larg începând cu 2025 și este menită să înlocuiască treptat vechile acte de identitate. CEI are formatul unui card bancar și include un cip electronic care stochează datele de identificare ale titularului, oferind un nivel sporit de securitate și multiple funcționalități digitale. Articolul de față explică, la nivel național și actualizat la zi, ce presupune obținerea noului buletin electronic: de la procedura de solicitare și documente necesare, până la costuri, programări, valabilitate, condiții speciale pentru minori, beneficii și posibile limitări sau planuri de extindere.

Ce este cartea de identitate electronică și de ce a fost introdusă

Cartea electronică de identitate (CEI) este noul format al buletinului românesc, conceput conform standardelor Uniunii Europene. Este de dimensiunea unui card bancar și încorporează elemente avansate de securitate, greu de falsificat, precum și un cip electronic pentru stocarea datelor biometrice și a certificatelor digitale. Prin intermediul acestui cip, titularul își poate dovedi identitatea nu doar fizic, ci și în mediul digital – permițând autentificarea pe platforme guvernamentale sau private și semnarea electronică a documentelor oficiale de la distanță. De asemenea, CEI este recunoscut drept document de călătorie în spațiul UE, astfel că deține aceleași valențe ca vechiul buletin atunci când călătorești în interiorul Uniunii Europene (fără a mai necesita pașaport). Un alt avantaj este faptul că noua carte electronică de identitate va integra funcția de card de sănătate, eliminând în viitor necesitatea unui card separat pentru serviciile medicale. Totodată, adresa de domiciliu nu va mai fi tipărită pe fața actului, ci stocată electronic, permițând actualizarea ei fără a emite un nou document – cetățeanul își va putea schimba domiciliul online, schimbarea fiind validată electronic de autorități.

Pe scurt, principalele beneficii ale noii Cărți Electronice de Identitate includ: dimensiune redusă, format standardizat tip card, elemente de securitate sporite (protejează împotriva falsificării și furtului de identitate), posibilitatea utilizării ca document de călătorie în UE și acces facil la servicii electronice (autentificare pe platforme e-government, semnătură digitală etc.). În plus, CEI vine cu două coduri PIN configurabile de către titular – unul pentru identificare/autentificare digitală și altul pentru semnătura electronică – asigurând că doar proprietarul poate folosi funcțiile sale online. Activarea acestor funcționalități se face în condiții de siguranță, la momentul ridicării actului de la ghișeu, sub îndrumarea unui funcționar (implică setarea PIN-urilor inițiale și deblocarea cip-ului pentru utilizare). Astfel, noul buletin oferă atât rolul clasic de document de identitate fizic, cât și pe cel de cheie digitală către servicii moderne, facilitând interacțiunea cetățeanului cu administrația publică și cu furnizorii de servicii (de exemplu, acces la evidența electronică a sănătății, servicii bancare online, portaluri fiscale sau chiar viitoare platforme de vot electronic).

Cine poate solicita noua carte de identitate electronică

Orice cetățean român cu domiciliul în țară, începând de la vârsta de 14 ani, poate solicita eliberarea Cărții Electronice de Identitate. Inițial, distribuirea a fost limitată la câteva județe în faza pilot, însă în prezent serviciul este operațional la nivel național. Din 1 august 2025, CEI poate fi cerută la orice Serviciu Public Comunitar de Evidență a Persoanelor, indiferent de localitatea de domiciliu a solicitantului. Cu alte cuvinte, nu mai ești obligat să depui cererea doar în orașul sau comuna de domiciliu – poți merge la orice birou de evidența populației convenabil, iar la nevoie chiar poți opta să ridici actul de la un alt serviciu decât cel unde ai depus cererea. Acest lucru ajută în special persoanele care locuiesc temporar în alt județ sau care au urgențe și nu găsesc loc disponibil rapid în localitatea de domiciliu.

Nu este obligatoriu să aștepți expirarea vechiului buletin pentru a trece la cel electronic. Autoritățile permit solicitarea noului document chiar dacă actuala carte de identitate este încă valabilă, deci poți opta pentru upgrade la buletinul cu cip oricând dorești, înainte de termenul de expirare al celui vechi. De asemenea, în cazul în care nu dorești un document cu cip, legislația îți oferă opțiunea de a solicita în continuare o carte de identitate simplă (fără cip), însă aceasta va fi eliberată contra cost și nu va beneficia de facilitățile electronice menționate (de exemplu, nu va putea fi folosită pentru autentificare digitală). Conform Ministerului Afacerilor Interne, cartea de identitate simplă (CIS) are un tarif fix de 40 lei (TVA inclus) și poate fi obținută la cerere, indiferent de situație. Trebuie subliniat însă că buletinul electronic reprezintă viitorul standard: România, alături de celelalte state UE, s-a angajat să înlocuiască treptat vechile documente cu noile versiuni biometrice până cel târziu în 2031, pentru a îndeplini cerințele de securitate europene. Așadar, în timp ce cetățenii pot alege temporar între cele două tipuri de acte, cartea electronică de identitate va deveni norma, iar avantajele sale practice o fac opțiunea recomandată de autorități.

Unde și cum poți solicita eliberarea Cărții Electronice de Identitate

Cererea pentru noua carte de identitate se depune la Serviciul de Evidență a Persoanelor (SEP) de care aparții sau la orice alt SEP din țară care are disponibilitate, dat fiind că acum nu mai există restricția de domiciliu. Toate orașele reședință de județ și multe municipii și comune au fost dotate treptat cu infrastructura necesară pentru a procesa cărți de identitate electronice. Până la mijlocul anului 2025, CEI era disponibilă în 18 județe și în municipiul București, însă de la 1 august 2025 sistemul a fost extins în toată țara. Astfel, indiferent unde locuiești, te poți adresa serviciului local de evidența populației pentru a obține noul buletin. Pentru a verifica lista actualizată a sediilor care eliberează CEI, autoritățile au pus la dispoziție un portal online (carteadeidentitate.gov.ro) unde poți selecta județul și localitatea, afișându-se automat ghișeul disponibil pentru primirea cererii, precum și opțiunea de programare online. În diaspora, emiterea cărților electronice încă nu este disponibilă la toate consulatele, însă există planuri ca serviciul să fie extins și peste hotare în perioada următoare. Asta înseamnă că pe viitor românii stabiliți în străinătate vor putea obține noua carte de identitate direct prin misiunile diplomatice ale României, fără a fi nevoiți să călătorească în țară.

Programarea la ghișeu nu este obligatorie, dar este foarte recomandată pentru a evita aglomerația și a beneficia de prioritate. Ministerul Afacerilor Interne a dezvoltat o platformă online – HUB Servicii MAI – unde te poți programa rapid. Accesând secțiunea dedicată programărilor pentru CEI (de pe site-ul hub.mai.gov.ro), vei putea alege județul și serviciul de evidență al persoanelor dorit, precum și numărul de persoane pentru care faci programarea (de exemplu, dacă mergi împreună cu un membru al familiei). Ulterior, sistemul îți afișează un calendar cu zilele și orele disponibile, din care selectezi intervalul convenabil. Este bine de știut că există criterii de prioritate la programare: persoanele al căror act de identitate a expirat sau va expira în următoarele 60 de zile, precum și tinerii care împlinesc 14 ani (deci au dreptul la primul buletin) au acces la sloturi rezervate și pot face programări cu o anticipație de până la 45 de zile. În mod uzual, programările standard sunt disponibile cu până la 30 de zile în avans. Desigur, dacă ai o urgență și nu găsești loc liber la timp în localitatea ta, poți încerca la un serviciu din apropiere (având posibilitatea, cum menționam, să ridici apoi actul de la un birou mai convenabil pentru tine).

După realizarea programării online, în ziua și la ora stabilite va trebui să te prezinți la ghișeu cu documentele necesare (enumerate mai jos). În multe cazuri, cererea de eliberare a actului de identitate este completată electronic de către operator direct în sistemul informatic al Direcției pentru Evidența Persoanelor. Practic, funcționarul va introduce în baza de date datele tale personale și documentele prezentate, apoi cererea este generată automat și tipărită pentru a fi semnată de tine la ghișeu. Tot la ghișeu ți se vor preleva datele biometrice: se realizează fotografia digitală (dacă nu ai adus una în format fizic, de regulă nu mai este nevoie de poză tip buletin adusă de acasă deoarece fotografia se face pe loc) și se scanează amprentele digitale ale degetelor (două amprente, conform cerințelor UE). Recoltarea amprentelor este obligatorie pentru solicitanții cu vârsta de 12 ani și peste, conform normelor europene de securitate, dar copiii mai mici sunt exceptați de la această procedură. După semnarea cererii și finalizarea procesării, ți se va înmâna un document de confirmare (dovadă) care atestă că ai depus actele pentru noua CI și, dacă este cazul, vechea carte de identitate va fi reținută de către autorități sau anulată (în situația schimbării documentului înainte de expirare, vechiul buletin poate fi păstrat până la emiterea celui nou, primind o dovadă provizorie de identitate).

Termenul de emitere a cărții electronice de identitate este, în prezent, de aproximativ 10 zile lucrătoare (două săptămâni) din momentul depunerii cererii. Inițial, în faza pilot, durata de așteptare ajungea și la 2-3 săptămâni, deoarece toate noile buletine se tipăreau centralizat la Imprimeria Națională din București. Pe măsură ce capacitatea de personalizare crește, autoritățile își propun să reducă acest termen la doar câteva zile. Vei fi informat când documentul este gata (unele servicii comunică prin SMS sau e-mail dacă ai furnizat aceste date la depunere, în alte cazuri poți verifica online statusul cererii, sau pur și simplu te prezinti la ghișeu în intervalul comunicat inițial). Ridicarea noului buletin se face personal, de la sediul indicat la depunere (dacă ai optat pentru ridicare de la un alt serviciu, va trebui să mergi acolo). La ridicare, vei preda dovada primită la depunere și, dacă nu ai predat anterior vechiul act de identitate, îl vei preda în acel moment pentru a fi anulat. De asemenea, este momentul în care ți se explică procedura de activare a cip-ului și îți vei seta codurile PIN pentru utilizarea online, cum am menționat anterior.

Actele necesare pentru obținerea Cărții Electronice de Identitate

Documentele pe care trebuie să le pregătești diferă ușor în funcție de motivul solicitării și situația ta (minor sau adult, primă eliberare sau schimbare la expirare). Iată actele necesare, în principalele cazuri practice:

• Eliberarea primei cărți de identitate electronice la împlinirea vârstei de 14 ani: Certificatul de naștere al minorului (original), actul de identitate al unuia dintre părinți (sau al reprezentantului legal) – acesta din urmă va servi și ca dovadă a adresei de domiciliu, cererea-tip pentru eliberarea actului (formularul completat la ghișeu, semnat de minor și de părinte/reprezentant) și, dacă este cazul, certificat de căsătorie al părinților sau hotărâre de divorț definitivă, împreună cu acordul parental privind domiciliul minorului (dacă părinții sunt divorțați și au custodie comună). Practic, este necesară prezența unui părinte sau tutore legal împreună cu minorul de 14 ani la depunerea actelor, pentru a-și da consimțământul și a semna cererea. Minorul va semna și el cererea și i se vor preleva amprente (dacă are cel puțin 12 ani).
• Eliberarea primei cărți de identitate după vârsta de 18 ani (pentru persoanele care nu au avut buletin la 14 ani): Certificatul de naștere (original), cererea pentru eliberarea actului de identitate (completată la ghișeu) și o declarație pe proprie răspundere a unui părinte sau a unei alte persoane care să ateste identitatea solicitantului. Această declarație este necesară deoarece, neavând un act de identitate anterior, autoritățile cer o confirmare că datele declarate în cerere corespund persoanei fizice (declarația se face de regulă la notar sau direct în fața funcționarului, dacă este prezent părintele). De asemenea, va trebui prezentat un document care atestă adresa de domiciliu – precum extrasul de carte funciară al imobilului în care locuiește solicitantul sau un contract de proprietate/închiriere, obținut cu cel mult 30 de zile înainte, sau o adeverință de la primărie – pentru stabilirea domiciliului în act. În practică, dacă solicitantul locuiește cu părinții sau la o altă persoană, acea persoană va însoți solicitantul la ghișeu cu actul său de identitate și documentul de spațiu (titlul de proprietate) pentru a-și da acordul de luare în spațiu.
• Schimbarea sau înlocuirea cărții de identitate (pentru expirare, schimbare de nume, deteriorare, furt/pierdere, schimbare fizionomie etc.): Cartea de identitate anterioară (dacă există; în caz de pierdere/furt se va menționa în cerere împrejurarea dispariției documentului), certificatul de naștere (original), cererea-tip pentru eliberarea unui nou act de identitate (completată la ghișeu), documente de stare civilă actualizate – dacă este cazul: certificatul de căsătorie (pentru cei căsătoriți sau văduvi), hotărârea de divorț definitivă și/sau certificatul de divorț (pentru cei divorțați) – și documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (extras de carte funciară recent sau alt act doveditor al locuinței). Dacă schimbi buletinul ca urmare a modificării numelui (căsătorie sau divorț) sau a altor date personale, este esențial să aduci documentele care atestă acea modificare. În cazul furtului sau pierderii, nu se mai solicită plângere la poliție, dar va trebui completată în cerere o declarație pe proprie răspundere despre circumstanțele pierderii/furtului. Pentru schimbarea domiciliului înscris în buletin, este de asemenea nevoie de documentul care atestă noua adresă (contract de vânzare-cumpărare, închiriere sau declarația proprietarului locuinței, după caz). Toate documentele se prezintă în original (copiile sunt realizate de instituție prin scanare la depunere).

Notă: Fotografia pentru actul de identitate se realizează gratuit la ghișeu, deci nu este necesar să aduci fotografii tip buletin, cu excepția cazului în care specifică explicit serviciul respectiv (în mod obișnuit, dotările actuale permit captarea imaginii la fața locului). De asemenea, taxa (dacă este cazul, vezi mai jos) se plătește înainte sau în ziua depunerii – multe primării oferă posibilitatea achitării taxelor fie la casierie, fie online (de ex. prin ghiseul.ro sau alte platforme) ori chiar la stații SelfPay. Este indicat să verifici pe site-ul serviciului de evidență local dacă ai nevoie de dovada plății taxei în prealabil sau se achită pe loc la depunerea cererii.

Costuri și taxe de eliberare

Eliberarea cărții electronice de identitate este gratuită, până la data de 30 iunie 2026, pentru prima solicitare a oricărui cetățean de peste 14 ani. Costul de producție al noului buletin cu cip este acoperit de statul român prin fonduri europene alocate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De acest beneficiu de gratuitate la prima emitere poți profita indiferent dacă schimbi buletinul pentru că a expirat, vrei să îl înlocuiești anticipat cu cel electronic sau abia ți-ai împlinit vârsta de 14 ani. Autoritățile estimează că aproximativ 5 milioane de cetățeni vor obține gratuit noile buletine cu cip în cadrul acestui program, până la jumătatea anului 2026.

Există însă situații în care se percep taxe. Conform MAI, sunt două cazuri principale când vei plăti contravaloarea cardului electronic, în cuantum de 70 de lei: (1) dacă soliciți CEI pentru un copil sub 14 ani, și (2) dacă soliciți eliberarea unui nou CEI ca urmare a pierderii, furtului, deteriorării celui anterior sau a modificării datelor personale (practic, a doua oară când ceri un buletin electronic în intervalul de gratuitate). Cu alte cuvinte, pentru copiii sub 14 ani nu se aplică gratuitatea PNRR, părinții trebuind să achite 70 lei dacă doresc buletin electronic pentru minor. De asemenea, dacă ți-ai făcut deja un buletin electronic gratuit și ulterior trebuie să îl schimbi înainte de 30.06.2026 (din motive de furt, pierdere etc.), noul document va fi emis contra cost (70 lei). După 1 iulie 2026, odată încheiat programul de finanțare europeană, este de așteptat ca toate cărțile electronice de identitate să fie eliberate contra cost, prețul anunțat fiind în jur de 67-70 lei (similar cu costul de producție). Acest tarif va include probabil și costurile de personalizare și TVA (diferența dintre 67 și 70 lei din diferite surse indică posibil prețul fără și cu TVA).

Pentru cei care aleg varianta Cartea de Identitate Simplă (CIS) – fără cip – trebuie știut că aceasta nu este gratuită nici măcar la prima emitere. CIS are un preț fix de 40 lei, indiferent de motivul solicitării (prima oară, expirare, pierdere etc.), conform comunicărilor oficiale. Așadar, practic, în perioada de tranziție, ai de ales între buletinul electronic gratuit (dacă îndeplinești condițiile) sau cel clasic contra cost. După 2026, buletinul electronic va presupune și el plata unei taxe (similar cum era înainte o taxă modică pentru buletin, care acum e inclusă în cei ~70 lei). Taxele se pot achita online sau la unitățile indicate de autorități; multe servicii locale de evidența persoanelor acceptă plata prin internet banking sau la POS la ghișeu, pentru comoditatea cetățenilor.

Valabilitatea noii cărți de identitate

Valabilitatea Cartei Electronice de Identitate depinde de vârsta titularului, la fel ca în cazul vechilor buletine, însă cu mici ajustări pentru categoriile tinere. Conform reglementărilor actuale, termenele de valabilitate sunt următoarele:

• 0–2 ani: valabilitate 2 ani (valabilitatea foarte scurtă ține cont de cât de repede se schimbă fizionomia bebelușilor și a copiilor mici);
• 2–14 ani: valabilitate 4 ani;
• 14–18 ani: valabilitate 5 ani (s-a mărit față de vechiul buletin, care era 4 ani pentru 14–18; noul act va acoperi toată adolescența);
• 18–70 de ani: valabilitate 10 ani (nemodificat față de reglementarea anterioară pentru adulți până la 55/60 ani; acum se aplică până la 70 de ani);
• peste 70 de ani: valabilitate nelimitată (persoanele în vârstă de peste 70 ani primesc un act permanent, ce nu mai trebuie reînnoit).

Este important de menționat că, spre deosebire de vechiul buletin simplu care nu putea fi emis înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, cartea electronică de identitate poate fi solicitată de la naștere dacă părinții doresc acest lucru pentru copil. În practică, totuși, până la introducerea CEI, copiii sub 14 ani călătoreau în exterior doar cu pașaport, neexistând un card de identitate pentru ei. Odată cu extinderea CEI și la minori, părinții pot alege să le facă celor mici buletine electronice pentru a facilita călătoriile în UE (unde documentul de identitate al minorului va fi recunoscut similar pașaportului) sau pentru a avea un act oficial de identificare internă al copilului. Reamintim că pentru copiii sub 14 ani, eliberarea CEI nu este obligatorie, ci opțională (la cererea părinților), și implică plata taxei de 70 lei menționate mai sus. Din iunie 2026, autoritățile vor crea cadrul pentru emiterea pe scară mai largă a buletinelor pentru copiii mici, pe măsură ce sistemul devine pe deplin operațional și cererea crește.

Condiții speciale pentru minori și diferențe față de adulți

Procedura de obținere a cărții electronice de identitate are câteva particularități când vine vorba de minori, comparativ cu adulții. În primul rând, persoanele sub 18 ani nu pot depune cererea singure, ci au nevoie de prezența și acordul unui părinte sau tutore legal. La 14 ani, când se eliberează prima oară actul de identitate, minorul trebuie însoțit de părinte, care semnează cererea alături de acesta și prezintă propriul act de identitate pentru a dovedi calitatea de părinte și adresa copilului. Practic, domiciliul minorului de 14 ani va fi, în mod normal, la părinți, deci părintele trebuie să facă dovada domiciliului comun (de obicei cu buletinul său sau cu documente de spațiu). Dacă părinții sunt divorțați, se solicită, după caz, acte suplimentare privind custodia și acordul asupra domiciliului minorului (hotărâre de divorț, acordul scris al celuilalt părinte etc.). În situații de tutelă, tutorele legal va prezenta documentele care atestă acest statut (ex.: hotărâre judecătorească de tutelă).

Pentru minorii sub 14 ani, care în mod obișnuit nu aveau buletin, noua legislație permite obținerea unui CEI opțional, la cererea părinților. În acest caz, procedura se desfășoară similar: părintele/tutorele depune cererea în numele copilului, prezentând certificatul de naștere al copilului, actul său de identitate și documentul de domiciliu. Minorului i se va face fotografie (chiar și bebelușii pot primi carte de identitate electronică – de la naștere nu există restricții, ceea ce este o noutate față de trecut) însă nu i se vor preleva amprente dacă are sub 12 ani. Această carte de identitate pentru copil va fi valabilă 2 sau 4 ani, în funcție de vârstă, conform categoriei de mai sus. Reiterăm că emiterea CEI pentru copiii sub 14 ani nu este gratuită, ci presupune achitarea taxei de 70 lei, și este în principal utilă pentru călătoria în străinătate în spațiul UE (unde altfel copilul ar avea nevoie de pașaport) sau pentru a-i oferi copilului un instrument de identificare electronică timpurie în relația cu diverse servicii (de exemplu, acces la sistemul medical online al CNAS, care în viitor ar putea recunoaște cardul de identitate al copilului drept card de sănătate integrat).

În cazul tinerilor de 14–18 ani, prima emitere este gratuită și se face, cum am descris, cu prezența părintelui. După 18 ani, adulții pot solicita singuri actul de identitate și nu mai este necesar consimțământul nimănui, însă documentele de bază rămân certificatul de naștere, actele de stare civilă și dovada adresei. O diferență notabilă introdusă de noul sistem este posibilitatea schimbării domiciliului fără a schimba cartea de identitate. Pentru adulți, asta înseamnă că dacă își mută reședința, nu vor mai trebui să obțină un buletin nou înainte de expirare, ci pot anunța noul domiciliu online, datele fiind actualizate în registrul național și în cip-ul CEI. Această facilitate ușurează mult procesul pentru cei care schimbă des locuința (în chirie, de exemplu). Totodată, adulții care din motive religioase sau de convingere personală nu doresc să li se preleveze amprente ori să dețină un document electronic pot, așa cum am menționat, opta pentru varianta simplă a actului de identitate, deși aceasta implică costuri și nu va oferi aceleași beneficii.

Limitări actuale și planuri de extindere

Implementarea noii cărți de identitate electronică este în plină desfășurare, însă există câteva limitări temporare și planuri de viitor de care merită să ții cont:

• Disponibilitatea la nivel național: Deși acum orice birou local de evidență a populației poate prelua cereri pentru CEI, este posibil ca în primele luni după extinderea din 2025 unele birouri să aibă programări mai greu de obținut din cauza cererii ridicate. Capacitatea tehnică a fost deja extinsă în toate județele, așa că problema este mai degrabă de gestionare a fluxului de solicitanți. Dacă întâmpini dificultăți în orașul de domiciliu, profită de flexibilitatea sistemului de a aplica în altă localitate sau urmărește periodic platforma de programări pentru anulări/eliberări de sloturi.
• Timpul de așteptare și livrarea cardului: În prezent, emiterea durează circa 10 zile lucrătoare, timp în care noul card este personalizat și trimis către serviciul unde ai depus cererea. Este un progres față de faza inițială și se depun eforturi pentru a reduce timpul la câteva zile. Până când sistemul va atinge eficiența maximă, planifică-ți solicitarea din timp (mai ales dacă ai nevoie de act pentru o călătorie sau altă situație) și nu lăsa buletinul să expire fără să demarezi din timp procedura de schimbare.
• Integrarea cu serviciile online: Noul buletin oferă teoretic acces la numeroase servicii electronice ale statului (de ex. portalul de servicii eGuvernare, semnarea de cereri online, acces la dosarul electronic de sănătate etc.). Practic, însă, utilizarea pe scară largă a funcțiilor digitale depinde de implementarea acelor servicii. De exemplu, pentru a folosi semnătura digitală calificată de pe CEI, instituțiile trebuie să accepte documente semnate astfel. La fel, pentru autentificarea cu CEI, este necesar un cititor de carduri și aplicația dedicată (deja există o aplicație mobilă RO e-ID pentru a citi cardul cu telefonul, precum și middleware disponibil pentru PC). În anii următori, se așteaptă o expansiune a serviciilor care pot interacționa cu noua carte de identitate – de la depunerea online a declarațiilor fiscale, până la accesul la dosarul electronic al pacientului sau reînnoirea automatizată a rețetelor compensate. Până atunci, buletinul clasic rămâne valabil în paralel, iar cel electronic funcționează ca act de identificare fizică imediat ce l-ai primit, urmând ca funcțiile sale electronice să fie tot mai utile pe măsură ce infrastructura digitală a instituțiilor publice evoluează.
• Extinderea în diaspora: Un obiectiv important este acela de a permite și românilor din străinătate să obțină noile buletine fără să vină personal în țară. Autoritățile au anunțat că serviciul CEI va fi extins treptat la misiunile diplomatice (ambasade și consulate) ale României. Se preconizează că în cursul anului 2026 vor fi operaționalizate primele ghișee de acest fel în străinătate, începând posibil cu țările din UE unde rezidă comunități mari de cetățeni români. Până atunci, însă, cetățenii aflați peste hotare care doresc noua carte de identitate trebuie să se deplaseze în țară pentru depunerea cererii, întrucât este obligatorie prezența fizică pentru captarea datelor biometrice.
• Perioada de tranziție și obligativitatea schimbării: În prezent, schimbarea buletinului vechi cu cel electronic este opțională înainte de expirare. Până la sfârșitul anului 2031, toate cărțile de identitate simple aflate în circulație (emise înainte de 2025) vor expira oricum în mod natural. După acea dată, conform regulamentelor UE, toate actele de identitate valabile trebuie să fie de tip electronic cu cip, pentru a fi recunoscute ca documente de călătorie în UE. Este de așteptat ca România să nu prelungească valabilitatea vechilor buletine dincolo de termenele lor normale, deci treptat fiecare cetățean va trece la noul format fie la expirare, fie mai devreme dacă dorește beneficiile oferite. Cei ce refuză în continuare cip-ul vor putea probabil folosi cartea de identitate simplă doar pe plan intern (nefiind acceptată la călătorii externe pe termen lung), așa încât recomandarea generală este să se opteze pentru CEI pentru a evita eventuale inconveniente viitoare.

În concluzie, noua carte de identitate electronică aduce cu sine un proces de obținere accesibil și bine definit, numeroase îmbunătățiri tehnologice și beneficii pentru cetățeni. Deși presupune ajustări în modul de lucru al instituțiilor și poate ridica întrebări pentru unii (legate de protecția datelor sau de necesitatea noilor funcții), implementarea sa este un pas necesar al României în rând cu standardele europene moderne. Dacă îți pregătești din timp actele, îți faci o programare online și urmezi pașii menționați, vei descoperi că obținerea buletinului electronic se desfășoară rapid și eficient. Odată avut în portofel, acest mic card plasticat cu cip îți va servi nu doar ca act oficial de identitate în țară și străinătate, ci și ca instrument digital pentru a-ți simplifica interacțiunea cu administrația și pentru a-ți oferi siguranță sporită asupra identității tale. România face astfel tranziția către o identitate electronică a cetățeanului, pregătind terenul pentru servicii publice mai rapide, mai sigure și mai orientate spre viitor.