De aproape două săptămâni, Washingtonul încearcă să contureze un plan care să deschidă drumul către oprirea războiului declanșat de invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Demersul american are loc într-un moment paradoxal: pe teren, armata rusă continuă să înainteze lent, în ciuda pierderilor considerabile, în timp ce la masa negocierilor compromisul pare încă foarte departe.
În acest context, orice discuție despre „pace” este dublată de încercarea ambelor tabere de a-și consolida poziția – militară, diplomatică și simbolică
- De aproape două săptămâni, Washingtonul încearcă să contureze un plan care să deschidă drumul către oprirea războiului declanșat de invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Demersul american are loc într-un moment paradoxal: pe teren, armata rusă continuă să înainteze lent, în ciuda pierderilor considerabile, în timp ce la masa negocierilor compromisul pare încă foarte departe.
- Canale informale de negociere: de la Moscova la Miami, cu Kushner la mijloc
- Pokrovsk, miza de pe hartă: Rusia revendică „succese”, Ucraina vorbește de blocaj
- Planul SUA, ajustat după criticile europene și după discuțiile cu Kievul
- Zelenski: presiune militară, nu doar negocieri
- Obstacolul major: teritoriile și pretențiile Rusiei
- Moscova se declară deschisă dialogului, dar amenință Europa
- Pacea, departe: între ofensiva pe teren și maratonul diplomatic
Canale informale de negociere: de la Moscova la Miami, cu Kushner la mijloc
Unul dintre firele principale ale acestei ofensive diplomatice îl reprezintă discuțiile purtate de negociatorul ucrainean Rustem Umerov cu o delegație americană mai degrabă neobișnuită: promotorul imobiliar Steve Witkoff, cu sediul în Florida, și ginerele președintelui, Jared Kushner.
Cei doi americani au stat marți peste cinci ore la Moscova, într-o întâlnire cu Vladimir Putin. Potrivit declarațiilor făcute ulterior, ei au plecat cu „impresia” că președintele rus „dorea să pună capăt războiului”, a declarat miercuri Donald Trump jurnaliștilor, fără a oferi detalii despre continuarea negocierilor.
„Ce va rezulta din această întâlnire? Nu vă pot spune”, a preczat președintele american.
Joi, discuțiile urmau să continue în zona Miami, unde Umerov și Witkoff se întâlnesc din nou, de data aceasta pe teren american. Faptul că în jurul acestui dosar apar figuri din zona de business și din anturajul politic de la Washington arată cât de informal și fluid este, încă, acest proces de negociere.
Pokrovsk, miza de pe hartă: Rusia revendică „succese”, Ucraina vorbește de blocaj
În paralel cu aceste mișcări diplomatice, Moscova încearcă să își consolideze poziția pe front pentru a intra cu atuuri la masa tratativelor. Consilierul diplomatic al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a vorbit miercuri despre recentele „succese” militare rusești care ar fi „influențat desfășurarea” întâlnirii de la Kremlin.
El s-a referit la cucerirea revendicată de Rusia a orașului ucrainean Pokrovsk, situat în est, în regiunea Donețk.
Proiectul de cartografiere militară DeepState, apropiat de forțele ucrainene, a confirmat că o mare parte a orașului se află, într-adevăr, sub control rusesc, dar nu în totalitate. Unitatea ucraineană care apără zona susține, la rândul său, că trupele ruse sunt „blocate” în luptele urbane și „dezinformează” cu privire la „pretinsa cucerire a Pokrovskului”.
Acest gen de contradicții – revendicări totale din partea Moscovei, recunoașteri parțiale sau respingeri din partea Kievului – arată cât de mult contează fiecare localitate în ecuația de putere și în discursul propagandistic al războiului.
Planul SUA, ajustat după criticile europene și după discuțiile cu Kievul
Planul american pentru încetarea conflictului a fost perceput, inițial, mai ales în capitalele europene, ca fiind prea apropiat de pozițiile ruse. După consultări intense cu autoritățile ucrainene, Washingtonul a revizuit propunerea, încercând să o alinieze mai strâns la cerințele Kievului.
Miercuri, la Bruxelles, Rustem Umerov a participat la o reuniune cu mai multe state membre NATO, în cadrul căreia Norvegia, Polonia și Germania au anunțat achiziții de armament american în valoare de aproximativ un miliard de euro, în beneficiul Ucrainei.
Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a insistat că NATO trebuie să se asigure că Ucraina intră în orice eventuală negociere „dintr-o poziție cât mai puternică posibilă”, ceea ce, tradus în limbaj militar, înseamnă mai multe arme, muniții și sprijin logistic.
Zelenski: presiune militară, nu doar negocieri
Mesajul Kievului este clar: discuțiile de pace nu pot înlocui presiunea asupra Moscovei, ci doar o pot completa.
„Negocierile trebuie să fie însoțite de presiuni asupra Rusiei”, a repetat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un mesaj video.
În aceeași linie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Bruxelles un plan al UE de finanțare a Ucrainei pe o perioadă de doi ani, cu scopul declarat de „plasare a acesteia într-o poziție de forță” la masa discuțiilor.
Pentru Kiev, orice pauză în susținerea militară și financiară riscă să se traducă imediat în pierderi teritoriale, iar pentru UE, conflictul de la graniță este deja o chestiune de securitate proprie, nu doar de solidaritate cu un stat vecin.
Obstacolul major: teritoriile și pretențiile Rusiei
Diferențele ireconciliabile apar atunci când discuția ajunge la teritorii. Moscova insistă ca Ucraina să renunțe complet la regiunea Donețk, devenită epicentrul luptelor și element central în narativul Kremlinului despre „noile teritorii” rusești.
Pentru Kiev, acceptarea unei cedări teritoriale explicite ar însemna nu doar recunoașterea unei înfrângeri, ci și un precedent periculos pentru viitor.
Pe alt palier sensibil, Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluție – fără caracter obligatoriu – prin care cere Moscovei să „garanteze întoarcerea” copiilor ucraineni „transferați sau deportați cu forța” în Rusia. Tema copiilor deportați a devenit una dintre cele mai puternice acuzații morale la adresa Kremlinului și complică suplimentar orice scenariu de normalizare a relațiilor.
Moscova se declară deschisă dialogului, dar amenință Europa
Kremlinul transmite, oficial, că este dispus să continue dialogul. Prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, Rusia s-a declarat miercuri gata să se întâlnească „de câte ori va fi necesar” cu reprezentanții americani pentru a încerca să ajungă la un acord.
Mesajul de disponibilitate este însă dublat de declarații agresive ale lui Vladimir Putin. Cu doar câteva ore înainte de întâlnirea sa de la Kremlin cu Witkoff și Kushner, liderul de la Moscova a acuzat statele europene că ar încerca să „împiedice” eforturile de pace.
„Nu intenționăm să facem război cu Europa, dar dacă Europa dorește acest lucru și începe, suntem pregătiți chiar de acum”, a declarat el.
Afirmația a fost interpretată în capitalele occidentale ca o amenințare directă și încă o dovadă că Rusia încearcă să folosească șantajul militar în paralel cu discuțiile diplomatice.
„nu ia în serios pacea”, a reacționat miercuri purtătorul de cuvânt al prim-ministrului britanic Keir Starmer, comentând ieșirea lui Putin.
Pacea, departe: între ofensiva pe teren și maratonul diplomatic
Între declarațiile de disponibilitate la dialog și amenințările cu un conflict deschis cu Europa, poziția Kremlinului rămâne ambiguă. Pentru moment, activitatea diplomatică intensă nu a produs un acord concret, iar diferențele privind teritoriile, securitatea pe termen lung a Ucrainei și responsabilitatea pentru crimele de război rămân uriașe.
În timp ce Washingtonul încearcă să construiască un cadru negociat, Kievul insistă că nu poate accepta o pace care să consacre câștigurile teritoriale ale Rusiei, iar Moscova mizează pe înaintarea, fie ea și lentă, pe câmpul de luptă.
În spatele fiecărei formulări diplomatice, realitatea rămâne aceeași: războiul continuă, oamenii mor, iar „planul de pace” se joacă simultan la Bruxelles, la Washington, la Moscova și pe străzile distruse din estul Ucrainei.
