Bolojan în fruntea guvernului: O provocare pentru echilibrul politic al României?
Relația România – Ucraina în criză?
Într-un moment de intensificare a tensiunilor, Armand Goșu, istoric și analyst politic, a declarat că premierul Ilie Bolojan are o misiune complexă: să mențină stabilitatea guvernului în fața presiunilor din partea PSD și PNL. Dacă va reuși, Bolojan ar putea să destrame o colaborare „politico-militară” instituită în timpul mandatelor lui Klaus Iohannis, care a fost caracterizată de intrigi și controverse. „Este un monstru care sugrumă România și care amenință să ofere totul lui Putin”, a punctat Goșu într-un interviu.
Strategia lui Nicușor Dan captează atenția internațională
Nicușor Dan, președintele României, a câștigat multe simpatii atunci când a anunțat că „România trebuie să decidă, nu doar să se supună. Să propună, nu doar să participe.” Mesajul său a fost evident în discursurile din mediul internațional, dar absența sa de la forumuri importante, precum cel de la Davos, a ridicat semne de întrebare. Unele interpretează acest lucru ca o tactică pentru a câștiga timp, în timp ce altele consideră că este o lipsă de inițiativă care nu va conduce la progrese.
La Davos, președintele Canadei, Mark Carney, a vorbit despre nevoia de coalizări internaționale, folosind idei similare cu cele din programul electoral al lui Nicușor Dan. În timpul unei perioade tumultoase pentru România, alegătorii au susținut o schimbare de paradigmă, alegând „să nu ne supunem”, conform principiilor enunțate de Dan.
Probleme latente între România și Ucraina
Recent, Ucraina a adoptat o lege a cetățeniei care elimină România de pe lista țărilor care acceptă dubla cetățenie. Ministerul Afacerilor Externe din România a asigurat că românii ucraineni nu vor suferi consecințe adverse. Aceasta nu este prima ocazie în care Kievul își arată nemulțumirile față de București. De exemplu, a fost adoptată o lege controversată care exclude „limba moldovenească” din listele de limbi protejate, înlocuind-o cu limba română, dar nu fără dificultăți.
În plus, un raport alarmant elaborate de Asociația Basarabia din Ucraina, a fost trimis președintelui Nicușor Dan, indicând că în comunitățile românești, doar un copil din trei a avut oportunitatea să învețe în limba maternă pentru anul școlar 2024-2025. Aceasta comparativ cu trei din patru despre care se vorbea acum un deceniu.
Prognoze economice optimiste în contrast cu guvernul
Într-o altă notă, băncile internaționale par să fie mai optimiste în privința economiei României decât autoritățile guvernamentale locale. Prognozele acestora sugerează o creștere a PIB-ului de peste 2% în acest an, în comparație cu estimările guvernului care indică un avans de doar 1%. Această discrepanță de viziune ar putea influența modul în care se alocă resursele economice pe viitor.
Conform estimărilor Băncii Mondiale și altor instituții financiare, România ar putea să înregistreze o creștere de 1,2% până la 2,1% în 2026, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra planificării bugetare. Anul trecut, economia țării a avut o creștere de aproximativ 1%, un avans care se aliniază cu ceea ce s-a înregistrat în 2024.
„Pentru prima dată băncile internaţionale sunt mai optimiste decât guvernul când vorbesc despre economia României”, concluzionează Ziarul Financiar în recentul său material.
