Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă, subliniind că atacurile asupra instalațiilor petroliere constituie un risc major pentru sănătatea populației, conform celor raportate de BBC. De la începerea atacurilor efectuate de SUA și Israel asupra Iranului, la 28 februarie 2026, au fost confirmate agresiuni asupra a minimum patru instalații petroliere din jurul capitalei Teheran.
Norii de fum afectează sănătatea locuitorilor
Locuitorii capitalei au relatat că smogul și poluarea rezultată au blocat lumina soarelui și au lăsat un miros puternic de fum în diverse zone ale orașului. Experții avertizează că volumul poluanților emiși ar putea fi „fără precedent”. Creșterea bruscă a poluării aerului se concentrează în special în apropierea siturilor petroliere afectate, într-un oraș cu o populație de aproape 10 milioane de oameni și milioane în zonele din jur.
Imaginile recente din satelit, obținute pe 9 martie 2026 și analizate de BBC Verify, confirmă că două instalații petroliere mari din Teheran continuă să ardă după atacul aerian din noaptea de sâmbătă. Acestea surprind nori de fum provenind de la depozitul Shahran din nord-vestul capitalei, precum și de la rafinăria din sud-est. Un videoclip verificat, filmat imediat după atac, arată mari mingi de foc iluminând cerul.
Combinația de fum provenind de la incendiile în desfășurare complică evaluarea pagubelor provocate instalațiilor afectate. Imaginile de duminică dimineața de la Shahran relevau echipe de urgență care inspectau cisternele de petrol arse și clădirile distruse.
Impactul poluării toxice
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că au atacat „depozite de combustibil” în apropierea Teheranului, într-o postare pe X din 7 martie 2026, însoțită de fotografii ale pagubelor din rafinăria de petrol din capitală. BBC Verify a oferit IDF și Pentagonului coordonatele respective, dar Pentagonul nu a fost disponibil pentru comentarii, iar IDF a precizat că „IDF nu a efectuat atacuri asupra acelor locații„.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol pot genera o poluare semnificativă a aerului, dat fiind că acestea conțin o diversitate de substanțe chimice periculoase. În situația în care arderea petrolului este incompletă, pot fi eliberate în atmosferă monoxid de carbon și particule de funingine, în loc de dioxid de carbon.
De asemenea, incendiile de petrol pot emite oxizi de sulf și azot, care se transformă în acizi în contact cu apa de ploaie, precum și alte hidrocarburi și metale toxice. O tânără din Teheran, în vârstă de 20 de ani, a declarat că poate „simți mirosul de ars” rezultat din atacurile asupra instalațiilor petroliere. „Nu pot vedea soarele. Este un fum oribil. Încă este acolo. Sunt foarte obosită”, a afirmat ea sâmbătă pentru BBC Persian.
Severitatea poluării aerului
O evaluare exactă a poluării aerului rămâne complexă, având în vedere absența măsurătorilor la sol și dificultatea interpretării datelor satelitare, afectate de condițiile meteo. Oamenii de știință sunt convinși că totuși cocktailul de substanțe chimice emise de instalațiile petroliere distruse este nu doar periculos, ci și extrem, diferit de smogul din orașe precum Beijing sau Delhi. „Ceea ce a avut loc în Iran este fără precedent, având în vedere că totul provine din rachetele și atacurile aeriene asupra rafinăriilor de petrol”, a susținut dr. Akshay Deoras, cercetător la Universitatea din Reading.
Pe de altă parte, duminică, locuitorii din Teheran au raportat precipitații de „ploaie neagră”, aceasta fiind o denumire informală pentru ploi contaminate cu poluanți, care capătă o culoare întunecată. De regulă, poluanții sunt „spălați” din aer prin intermediul precipitațiilor, dar ploaia neagră este rar întâlnită și, în general, rezultă din concentrații ridicate de funingine și alți poluanți atmosferici. „Picăturile de ploaie colectează particule de poluanți din aer, ceea ce explică apariția ploilor negre”, a explicat Deoras.
Posibilele consecințe ale poluării
Directorul OMS a exprimat „grija profundă” față de impactul conflictului asupra sănătății publice. Deteriorarea instalațiilor petroliere „riscă să contamineze hrana, apa și aerul – pericole cu efecte severe asupra sănătății, mai ales pentru copii, seniori și persoanele cu afecțiuni preexistente”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Expunerile intense la particule pot avea efecte imediate asupra plămânilor, dar și efecte pe termen lung, inclusiv un risc crescut de cancer”, a adăugat Anna Hansell, expert în epidemiologie ambientală la Universitatea din Leicester.
Doug Weir, director al Observatorului pentru Conflicte și Mediu, a punctat că „neobișnuit în cazul Teheranului este exponențialitatea acestor atacuri, având în vedere densitatea populației”. „În mod obișnuit, câmpurile petroliere sunt situate departe, în mediul rural. Locuitorii Teheranului sunt expuși unei game variate de substanțe toxice din această ploaie neagră, nu doar de la petrol”, a adăugat el. Conform prognozelor meteo, sunt așteptate ploi marți și joi, precum și vânturi mai puternice, ceea ce ar putea ajuta la dispersarea poluanților. Cu toate acestea, riscurile persistă, iar poluanții pot contamina sursele de apă sau, prin uscare, pot fi resuspendați în aer.
