România, pe marginea prăpastiei financiare: Măsuri urgente pentru corectarea deficitului bugetar
Recent, premierul Ilie Bolojan a subliniat că ajustarea deficitului bugetar este o prioritate națională, având în vedere că țara noastră a înregistrat, anul trecut, cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și al doilea în istoria sa. „Din 100 de lei încasati din taxe, România a cheltuit 132 de lei, ceea ce înseamnă un împrumut de 32 de lei. Dacă o familie ar cheltui cu 30% mai mult decât câștigă, cât ar putea rezista?”, a declarat acesta.
Dacă guvernul nu ar acționa, riscurile sunt evidente: incapacitatea de a-și onora obligațiile financiare. Acest scenariu ar duce la pierderea accesului la fondurile europene, punând pe zero jumătate din investițiile în curs de desfășurare, care includ atât marile proiecte de infrastructură, cât și cele locale. Bolojan a insistat asupra importanței unui pachet fiscal destinat să reducă deficitul.
„Creșterea TVA-ului la 21% și 11% este parte din strategia noastră fiscală”, a anunțat premierul. Printre produsele ce vor benefica de cotă redusă se numără alimentele, medicamentele și serviciile publice. În ceea ce privește sectorul HORECA, se va face o analiză a încasărilor în octombrie, iar sistemul ar putea fi ajustat, depinzând de rezultatele obținute.
Pe de altă parte, impozitele vor suferi majorări semnificative: accizele la țigări, alcool și combustibil vor crește cu 10%, iar impozitul pe dividende va urca de la 10% la 16% începând cu 2026. Similar, băncile vor fi confruntate cu taxe suplimentare pe profit.
O altă măsură controversată este creșterea normei didactice cu două ore pentru profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Acest lucru ar afecta aproximativ 30.000 de posturi, dar Bolojan asigură că nu vor exista modificări salariale.
În plus, premierul a confirmat că pensiile și salariile din sectorul public rămân plafonate și anul viitor. Această măsură, având la bază majorările din 2024, este temporară și este menită să stabilizeze finanțele publice.
Una dintre surprizele anunțului a fost reducerea subvențiilor pentru partidele politice, subliniind astfel că „toată lumea trebuie să contribuie la acest efort”.
În concluzie, măsurile anunțate de guvern vizează în mod direct reducerea deficitului și stabilizarea economiei naționale, dar ele ridică, de asemenea, îngrijorări cu privire la impactul asupra educației, sănătății și vieții sociale. În acest context, începerea implementării acestor măsuri va fi crucială pentru viitorul economic al României.
