Discuții aprinse la întâlnirea primarilor în București
Ieri, la întâlnirea care a avut loc în București, am căpătat o mai bună înțelegere a expresiei „a semnat ca primarul”, o formulare ce sugerează o superficialitate față de reglementările legale și economice.
Mulți dintre primarii prezenți au încercat să argumenteze în fața premierului Ilie Bolojan, solicitând modificarea planului de reducere a cheltuielilor, alături de scăderea impozitelor și taxelor locale. Însă, aceste argumente s-au dovedit a fi mai degrabă sentimentale, politice sau superficiale, fără soluții concrete și profesioniste la problemă.
Un exemplu relevant a fost analiza prezentată de premierul Bolojan, care a subliniat că România continuă să se situeze sub media europeană în ceea ce privește cheltuielile administrației locale ca procentaj din PIB. Această observație, deși corectă, este adesea omisă de cei care fac această afirmație, și anume că România se confruntă cu venituri bugetare semnificativ sub media Uniunii Europene.
Dacă, în privința veniturilor bugetare, România este cu mult sub standardele Uniunii Europene, rezultă firește că și cheltuielile nu pot atinge media europeană.
Analize Eurostat: Venituri și cheltuieli sub media europeană
Datele Eurostat publicate în toamna anului trecut relevă o situație clară. În 2024, România a înregistrat venituri bugetare de 34,2% din PIB și cheltuieli de 43,6% din PIB. Comparativ, media europeană pentru aceleași categorii este de 46% și, respectiv, 49%. Aceste statistici sugerează că, deși România s-a apropiat de media europeană în termeni de cheltuieli, veniturile rămân cu mult în urmă, contribuind astfel la deficitul semnificativ înregistrat în anul 2024.
Mai mult, fără veniturile bugetare la nivel european, imposibilitatea de a avea cheltuieli corespunzătoare devine evidentă. Excludând Irlanda, care este un caz particular în Uniunea Europeană, România are cele mai scăzute venituri bugetare în PIB, echilibrându-se cu Malta, în timp ce în ceea ce privește cheltuielile, a depășit Bulgaria, Cehia, Croația, Lituania, Malta și Portugalia.
Această tendință este îngrijorătoare, demonstrând că România a crescut rapid cheltuielile statului, în timp ce veniturile au stagnat. De fapt, acest dezechilibru subliniază necesitatea de a reduce cheltuielile bugetare, inclusiv în cadrul administrației locale. Aproximativ 500 de Primari prezenți la întâlnire au exprimat nemulțumiri cu privire la majorarea taxelor și impozitelor locale, dar și la posibilele tăieri de personal în administrația locală.
Modificarea legislației, o soluție posibilă
O propunere tardivă, dar care ar putea conduce la o reducere a taxelor sau impozitelor locale, ar fi modificarea legislației. Aceasta a fost reiterată de premierul Bolojan în cadrul întâlnirii. Schimbarea reglementărilor legale ar oferi primăriilor instrumentele necesare pentru a putea reduce impozitele locale.
Cât despre reducerea personalului din administrația locală, primarii găsesc frecvent motive pentru a evita aceste tăieri de cheltuieli sau disponibilizări de angajați.
Cert este că mesajul a fost clar: primarii se opun tăierii cheltuielilor din administrația locală. Această poziție complică situația bugetară, deoarece guvernul mizează pe o diminuare a cheltuielilor din administrație pentru a putea susține programul de relansare economică.
În concluzie, atât pachetul de reducere a cheltuielilor din administrație, cât și planul de relansare rămân sub semnul întrebării. Construirea bugetului de stat devine o sarcină problematică, având în vedere declarațiile premierului și ale ministrului finanțelor, conform cărora budgetul trebuie să fie bazat pe legislația existentă, ceea ce este, evident, logic.
O întrebare care merită o reflecție din partea primarilor este dacă refuzul de a accepta reformele le va aduce beneficii în relația cu cetățenii și electoratul. Aceasta rămâne o problemă deschisă.
