România și fondurile europene: între speranță și incertitudine
România se confruntă cu un moment de răscruce în negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2028–2034. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a tras un semnal de alarmă în cadrul unei intervenții recente la Digi24, exprimându-și îngrijorarea cu privire la posibila pierdere a finanțărilor direcționate către agricultură și dezvoltare regională.
În perioada 2014–2020, România a beneficiat de 46 de miliarde de euro din bugetul european, fonduri alocate în principal pentru politica agricolă comună și politica de coeziune. Aceste alocări au permis dezvoltarea predictibilă a satelor, comunităților și infrastructurii rurale.
Risc major: fondurile ar putea deveni neclare și greu de gestionat
În noua propunere avansată de Comisia Europeană, există posibilitatea ca bugetele dedicate agriculturii și coeziunii să fie comasate într-un singur fond general, fără sume fixe garantate pentru fiecare stat membru.
„România a avut în ultimii șapte ani 46 de miliarde de euro alocate din bugetul Uniunii Europene. O sumă clară, fixă, predictibilă, în principal pentru două direcții: politica agricolă comună – bani pentru fermieri și dezvoltare rurală – și politica de coeziune. (…) Comisia Europeană a propus, a vrut să propună, diluarea completă a politicii agricole comune și a politicii de coeziune, într-un singur fond, fără ca anvelopele să fie clare. Acest lucru ar fi constituit o greșeală majoră”, a declarat Mureșan.
Bugetul UE: mai mare doar pe hârtie?
Deși bugetul total propus de Comisie pentru perioada 2028–2034 este de 2.000 de miliarde de euro, față de 1.200 de miliarde anterior, creșterea este una aparentă. Siegfried Mureșan avertizează că această sumă este umflată artificial de inflația acumulată și de estimările viitoare incluse în calcule.
„Creșterea vine din cauza inflației înregistrate în ultimii ani și a includerii prognozelor de inflație în bugetul total. De fapt, bugetul nu crește realmente”, a adăugat europarlamentarul.
Consecințe directe pentru România
Fără alocări dedicate, România riscă să piardă capacitatea de planificare și implementare a proiectelor vitale pentru agricultură, infrastructură și dezvoltare locală. De asemenea, o lipsă de transparență privind direcționarea fondurilor ar putea afecta încrederea autorităților locale și a fermierilor.
Mureșan avertizează că atingerea obiectivelor strategice, precum securitatea alimentară și apărarea, devine imposibilă fără o finanțare clar structurată.
Concluzie: România are nevoie de un buget UE previzibil
Dezbaterea privind bugetul european pentru perioada 2028–2034 este în plină desfășurare. Pentru România, miza este uriașă. Stabilitatea economică a satelor, susținerea fermierilor și dezvoltarea regională depind de o alocare echilibrată, cu obiective clare și sume garantate.
