Iranul a fost marcat de cele mai mari proteste din ultimii trei ani, generate de devalorizarea dramatică a monedei naționale, rialul, față de dolarul american, iar demisia șefului Băncii Centrale a amplificat tensiunile. Dileme financiare și cereri vehemente au scos în stradă mii de comercianți și cetățeni dezamăgiți.
Televiziunea de stat a anunțat demisia lui Mohammad Reza Farzin, pe fondul adunărilor masive care au avut loc în centrul Teheranului, în special pe strada Saadi, dar și în cartierul Shush, aproape de marele bazar.
Pe rețelele sociale s-au răspândit informații despre manifestații care au evoluat rapid, având loc și în alte orașe, precum Isfahan, Shiraz și Mashhad. La fața locului, poliția a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea protestatarilor, o reacție care nu face decât să intensifice nemulțumirile populației.
Protestele de luni reprezintă o continuare a nemulțumirilor care au escaladat după moartea lui Mahsa Jina Amini, o tânără care a decedat în custodia poliției de moralitate, subliniind astfel necesitatea unor schimbări profunde în societatea iraniană.
Conform informațiilor adunate de agenția IRNA, comercianții s-au organizat, închizându-și magazinele și cerând solidaritate din partea colegilor lor. O parte dintre aceștia s-au alăturat protestelor, iar mișcarea a căpătat avânt pe fondul unei inflații galopante și a creșterii costului vieții.
Președintele Pezeshkian propune dialog
Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a emis un apel către autorități pentru a lua în considerare „revendicările legitime” ale protestatarilor. În ultimele două zile, mânia populară s-a amplificat, iar președintele a subliniat că trebuie să existe un dialog cu reprezentanții cetățenilor pentru a găsi soluții eficiente.
Mișcarea de protest a început în piața principală de telefoane mobile din Teheran, răspândindu-se rapid în întreaga capitală. Comercianții s-au alăturat mișcărilor de contestare, denunțând scăderi continue ale valorii monedei naționale.
Rialul atinge un minim istoric
Cauza principală a acestor manifestații a fost devalorizarea continuă a rialului, care a ajuns la un minim istoric de peste 1,4 milioane riali pentru un dolar. Această depreciere drastică a contribuit la o hiperinflație alarmantă, provocând o volatilitate sporită pe piață, ceea ce a dus la amânări ale tranzacțiilor comerciale, comercianții demonstrând o precauție crescută în fața incertitudinii economice.
„Mulți comercianți au preferat să suspende tranzacțiile pentru a evita eventualele pierderi”, a raportat agenția Irna, adăugând că asemenea situații au dus la clișee de protest formulate de mulțime.
Iranul se confruntă cu o criză economică profundă, iar inflația a crescut cu 52% comparativ cu anul precedent. Aceste cifre sunt indicative pentru criza economică severă, care lovește în special produsele de bază și serviciile esențiale.
Proteste precum acestea subliniază dorința poporului iranian de schimbare într-o societate marcată de tensiuni politice și economice. Faptul că comercianții, un simbol al tradiției și stabilității în țară, s-au ridicat împotriva regimului sugerează o posibilă mutație în peisajul socio-economic iranian.
