Social-democrații vor un plafon mai relaxat pentru contribuția CASS la pensii
Deși Guvernul a agreat introducerea contribuției CASS pentru partea care depășește 3.000 lei din pensie, PSD propune un prag mai ridicat: 4.000 de lei. Mai mult, partidul cere ca această măsură să fie temporară, valabilă doar până la finalul anului 2026.
Deputatul PSD Adrian Solomon a inițiat un amendament legislativ care prevede că:
„Persoanele fizice care au calitatea de pensionari sunt exceptate de la plata contribuției sociale de sănătate pentru veniturile din pensii realizate începând cu data de 01 ianuarie 2027.”
Motivul? Necesitatea temporară de a corecta deficitul bugetar excesiv, fără a afecta definitiv veniturile pensionarilor, spun inițiatorii.
Excepții pentru categoriile vulnerabile
Tot prin amendamentele depuse, PSD solicită exceptarea de la plata CASS a unor categorii considerate vulnerabile sau de importanță istorică și socială:
- Persoane persecutate politic în regimul comunist;
- Văduve, veterani de război, invalizi;
- Deportați sau persoane persecutate etnic;
- Persoane obligate la muncă forțată;
- Luptători anticomuniști.
Acestea sunt persoane cărora, potrivit social-democraților, „statul român le datorează recunoștință”.
Sprijin pentru mame cu venituri mici
Un alt amendament prevede că mamele aflate în concediu pentru creșterea copilului, cu venituri sub 3.000 lei, să nu fie obligate să plătească CASS:
„Se impune menținerea calității de asigurat fără plata CASS pentru aceste persoane care au venituri până în 3000 de lei.”
De asemenea, social-democrații vor majorarea burselor pentru mamele minore reintegrate în sistemul educațional. Acestea ar urma să primească 700 lei lunar, cu condiția participării la cursuri.
PSD cere și reducerea subvenției pentru partide
În paralel cu măsurile sociale, PSD reia ideea tăierii fondurilor publice pentru partidele politice. Chiar dacă măsura nu a fost asumată în Coaliție, partidul cere acum reducerea cu 40% a subvenției față de nivelul din 2024.
Aceste propuneri vin în contextul negocierilor tensionate privind reforma fiscală și eforturile de echilibrare bugetară, într-un an în care deficitul rămâne o problemă majoră pentru România. Rămâne de văzut dacă partenerii de guvernare vor accepta aceste modificări.
