Trump și soarta liderilor străini: Putin se teme de o eventuală acțiune similară?
În ultimele două luni, președintele american Donald Trump a orchestrate înlăturarea a doi lideri străini: Nicolás Maduro, președintele Venezuelei, și Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Acești autocrati, cunoscuți pentru politicile lor antioccidentale, au fost vizați de o acțiune americană care ridică semne de întrebare asupra poziției lui Vladimir Putin. Se teme liderul rus să nu fie el următorul pe lista lui Trump? Această întrebare devine din ce în ce mai relevantă, având în vedere intensificarea tensiunilor geopolitice. Alexander Baunov, cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, analizează implicațiile acestei dezvoltări.
Paralele între Khamenei și Gaddafi
Moartea lui Ali Khamenei în urma atacurilor americano-israeliene de la sfârșitul lunii februarie a venit într-un moment delicat pentru Kremlin. Cu câteva luni în urmă, Putin se arăta optimist în privința lui Trump, dar acum se confruntă cu realitatea brutală a unei alianțe discutabile. Putin s-a rugat pentru un lider care, în cele din urmă, și-ar elimina un aliat, șeful unui stat suveran.
Arestarea lui Nicolás Maduro a fost un eveniment greu de digerat pentru Moscova, dar a fost acceptată cu rețineri. Criticile oficiale au fost lăsate pe seama Ministerului de Externe rus, existând o evidentă dorință de a nu provoca un conflict direct cu Washingtonul. Fermitate în abordările de acest tip se aliniază cu viziunea lui Trump asupra Americii ca sferă de influență, iar Rusia caută să-și consolideze propria putere regională.
Recenta ucidere a lui Khamenei aduce aminte de evenimentele din 2011, când Muammar Gaddafi a fost eliminat, o intervenție care a marcat o turnură în politica externă rusă. Putin a utilizat acea situație pentru a-și justifica întoarcerea la Kremlin și reorientarea politicii externe împotriva Occidentului.
Ce dezvăluie reacția Rusiei la uciderea lui Khamenei
În contrast cu criticile rare atunci când Maduro a fost capturat, Putin a reacționat vehement după moartea lui Khamenei. Într-o declarație oficială, a exprimat „profunde condoleanțe”, subliniind că uciderea liderului iranian a fost comisă cu un dispreț flagrant față de normele internaționale. Totuși, esența mesajului său era lipsa unei acuzări directe vizând Statele Unite sau Israel.
Putin se află într-o poziție precară față de aliații săi și celelalte state din sudul globului, având în vedere că s-a bazat pe o relație favorabilă cu Trump. Această relație este acum în pericol, având în vedere că Kremlinul nu își poate permite să abandoneze cooperarea cu Washingtonul fără repercusiuni.
De ce Putin încă nu se simte amenințat
Este clar că Trump a atacat Iranul nu ca pe un aliat al Rusiei, ci ca pe o țintă distinctă. Kremlinul nu consideră că Rusia este parte din aceeași „axă a răului” cu Iranul. Deși ostilitatea lui Trump față de Iran este bine cunoscută, aceeași intensitate nu se manifestă în relația cu Rusia.
Acest lucru sugerează că acțiunile Americii împotriva Iranului nu sunt văzute ca atacuri indirecte la adresa Rusiei. În contextul politic actual, Trump prioritizează democratizarea aliaților europeni, mai degrabă decât să se concentreze pe autocrațiile ostile.
De ce metodele lui Trump seamănă cu cele ale lui Putin
Pentru Trump, războiul împotriva Iranului nu este o mișcare împotriva Rusiei, dar Moscova urmărește atent aceste evenimente. Asasinarea unui lider în exercițiu subliniază vulnerabilitatea acestora, o realitate care nu îi scapă lui Putin. Kremlinul a învățat că discuțiile de nivel înalt nu sunt suficiente pentru a evita eliminarea unui lider.
Cazul Gaddafi a fost o lecție dura pentru Kremlin, iar Putin realizează că politicile sale pot fi afectate de negocierile internaționale. Rămâne de văzut cum va reacționa Rusia la aceste provocări și dacă va reuși să își mențină influența în fața acțiunilor Statelor Unite.
