SUA și Iran sunt în prag de conflict, iar temerile cresc că Teheranul ar putea riposta nu doar împotriva americanilor, ci și asupra aliaților acestora, inclusiv România. Specialiștii contactați de „Adevărul” analizează riscurile la care am putea fi expuși în această situație tensionată.
Rachetele balistice iraniene pot lovi oricând Europa.
În Orientul Mijlociu, tensiunile au atins un nou nivel alarmant. Statele Unite au trimis un contingent militar semnificativ, incluzând două portavioane și alte nave de război, iar zeci de mii de soldați sunt pregătiți pentru acțiuni. Conform analiștilor, această desfășurare militară depășește toate misiunile similare din ultimele două decenii, cele mai apropiate ca intensitate fiind activitățile din 2003, înainte de invazia în Irak.
În această ecuație există diferențe notabile în ceea ce privește adversarii, iar experții subliniază că Iranul ar putea crea dificultăți semnificative Statelor Unite. Mai mult, aliații americani, inclusiv România, ar putea deveni ținte.
Un război SUA – Iran ar avea implicații globale
Raluca Moldovan, politolog la Universitatea Babeș-Bolyai și expert în Orientul Mijlociu, atrage atenția asupra riscurilor la care România ar fi supusă în eventualitatea unor atacuri americane asupra Iranului.
„Un conflict deschis între Statele Unite și Iran ar avea implicații globale – în special în Orientul Mijlociu și la nivel economic – dar și consecințe asupra României, directe și indirecte. Iată principalele canale prin care acest război ar putea afecta România: Impact economic: energie și prețuri. Creșterea prețului petrolului și gazelor la nivel global – un conflict major în Golful Persic ar tensiona aprovizionarea energetică și ar crește costurile internaționale, resimțite și în Europa prin prețuri mai mari la combustibili și electricitate”, explică Raluca Moldovan.
Ca membru al Uniunii Europene, România ar simți aceste efecte prin scumpirile energiei, iar în ceea ce privește securitatea și apărarea, există riscuri legate de prioritizarea resurselor americane către Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea diminua sprijinul pentru Europa de Est.
Am fi afectați indirect
„Privind la alianța NATO, un război între SUA și Iran ar tinde să tensioneze această structură – urmărind redirecționarea resurselor americane spre Orientul Mijlociu. O retragere a forțelor din Europa de Est ar putea reduce securitatea flancului estic, vital pentru România, mai ales având în vedere amenințările din partea Rusiei”, spune Raluca Moldovan.
România ar putea deveni un punct strategic pentru SUA, având în vedere amplasarea bazelor militare NATO pe teritoriul său. Acestea ar putea avea un rol crucial în logistica operațiunilor militare, dar și în asigurarea securității naționale.
„Baze militare NATO în România, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu, ar putea deveni din ce în ce mai relevante ca puncte logistice. Totuși, ele ar putea fi sub presiune din partea regimurilor ostile în cazul conflictelor extinse”, adaugă Moldovan.
Riscurile de securitate sunt mai degrabă indirecte.
„Turbulențele din Orientul Mijlociu ar putea amplifica atacurile hibride sau cibernetice împotriva statelor NATO, inclusiv România. Actorii non-statali sau regimurile ostile ar putea profita de situație pentru a lansa atacuri sau campanii de influență. Infrastructurile critice ar fi din ce în ce mai vulnerabile”, subliniază ea.
Deprecierea leului și turbulențele piețelor, scenarii posibile
Consecințele financiare ar putea fi la fel de profunde.
„Piețele financiare și economiile emergente devin volatile în perioade de incertitudine strategică. România, ca economie deschisă, ar putea experimenta scăderi ale investițiilor străine, deprecierea leului și turbulențe pe burse, în timp ce investitorii caută condiții mai sigure. De asemenea, exporturile ar putea suferi din cauza perturbărilor lanțurilor de aprovizionare”, continuă expertul.
În același timp, un conflict în Orientul Mijlociu ar determina România să-și clarifice poziționările externe.
„Un război între SUA și Iran ar impune României să-și definească postura diplomatică, atât în cadrul NATO, cât și al UE, în ceea ce privește sprijinul față de aliați, misiuni comune sau operațiuni de menținere a păcii, și rolul în securitatea Mării Negre, esențială pentru stabilitatea regională”, detaliază Raluca Moldovan.
Riscurile hibride, cum ar fi atacurile cibernetice, devin tot mai relevante în astfel de momente de instabilitate internațională.
„Nu văd niciun raționament pentru care Iranul ar lovi România”
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO, consideră că temerile legate de un eventual atac iranian asupra intereselor americane din România sunt neîntemeiate.
„Nu văd niciun raționament pentru care Iranul ar lovi România. Analiști de nivel înalt din SUA sugerează că o acțiune unilaterală a Statelor Unite, inclusiv Israelul, fără participarea aliaților, ar constitui o vulnerabilitate. Nu există perspective de implicare a NATO, având în vedere statutul României ca membru al alianței”, afirmă el.
Un atac cu rachete balistice iraniene asupra bazelor din România ar avea urmări extrem de complicate. Totuși, generalul nu consideră că Iranul ar dori să atragă NATO într-un conflict. Riscurile ar depăși beneficiile.
„Ar fi o decizie exagerată, care ar duce la un conflict internațional. Vorbim de o reacție din partea NATO. A ataca teritoriul NATO ar însemna un răspuns coordonat, nu doar dintr-o singură parte”, mai adaugă generalul Bălăceanu.
Ce ar putea face Iranul?
Cel mai probabil, Iranul ar putea viza trupe americane aflate în Orientul Mijlociu, nu bazele militare din Europa, chiar dacă acolo sunt staționați soldați americani.
„Dacă Iranul decide să riposteze, țintele vor fi garnizoanele americane, nu cele din România. Un atac împotriva structurilor NATO din România ar implica o acțiune împotriva întregii alianțe”, susține generalul.
De asemenea, generalul amintește că, deși relațiile româno-iraniene nu sunt la fel de strânse ca în perioada comunistă, cele două țări nu sunt dușmane.
„Multe dintre persoanele din Iran care au studiat în România nu ne văd ca pe un inamic. Istoria ne leagă nu doar formal, ci și personal”, adaugă generalul.
În plus, el subliniază că Uniunea Europeană și SUA au perspective diferite în ceea ce privește Iranul.
„Uniunea Europeană a încercat să se angajeze în dialog cu Iranul în legătură cu programele nucleare, ceea ce arată o abordare diferită comparativ cu SUA”, spune generalul Bălăceanu.
Un scenariu sinucigaș
Concluzia generalului este că Iranul nu are motive întâlnite să atace România. Un atac asupra intereselor americane în țara noastră este considerat improbabil.
„Nu găsesc un astfel de risc. Ar fi un scenariu sinucigaș pentru Iran, însemnând declanșarea unui conflict între Iran, SUA, Israel și statele NATO. Orice atac asupra teritoriului NATO implică răspunsul alianței, iar Iranul ar acționa împotriva intereselor proprii fără să realizeze acest fapt”, conchide generalul Virgil Bălăceanu.
