Radu Miruță: Şantierul Naval Mangalia poate fi salvat doar prin comenzi militare
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat joi că viitorul Şantierului Naval Mangalia, considerat cel mai mare din Uniunea Europeană pe flancul estic al NATO, este în pericol și că soluția ar consta în plasarea de comenzi militare din partea Armatei Române. Miruță a subliniat importanța salvării acestui şantier pentru industria națională de apărare, subliniind că păstrarea acestuia sub controlul statului român reprezintă o prioritate strategică. Fără acțiuni decisive, şantierul riscă falimentul sau lichidarea.
Şantierul Naval Mangalia: Prioritate strategică pentru România
În cadrul unei conferințe de presă, Radu Miruță a fost întrebat despre nevoia stringentă de a salva Şantierul Naval Mangalia, specificând că acest deziderat poate fi realizat doar dacă navele de patrulare prevăzute în programul SAFE sunt construite local.
„Aceasta este metoda care poate asigura supraviețuirea şantierului de la Mangalia–2 Mai”, a afirmat ministrul Apărării, răspunzând provocărilor întâmpinate. Când a fost întrebat despre posibilitatea ca aceste nave să fie realizate la şantierul naval Damen din Galaţi, acesta a răspuns cu fermitate.
„România este într-o dispută, la Mangalia–2 Mai, cu firma la care dumneavoastră faceți referire. Pot să afirm cu asigurare că, dacă aș avea puterea de a decide, aș lua măsuri imediate pentru a salvarea acestui şantier strategic”, a declarat el.
„Vă spun, pe baza informațiilor de la Ministerul Economiei, că Şantierul Naval de la Mangalia–2 Mai poate fi salvat doar dacă, în perioada imediat următoare, va produce astfel de nave.”
Ministrul a explicat că, pentru a putea produce nave, este esențial să existe comenzi ferme și resurse pentru a le plăti. „Acest aranjament presupune implicarea Armatei Române în procesul de salvare a şantierului, prin acordarea de comenzi pe care să le achite”, a adăugat el.
Potrivit lui Miruță, Şantierul Naval Mangalia, cel mai vast din Uniunea Europeană, are o valoare de lichidare de aproximativ 85 de milioane de euro, dar datoria sa este mult mai mare, atingând 162 de milioane de euro. „Cred că valoarea datoriilor a crescut, deoarece aceasta continuă să se acumuleze lunar. Ceva ce este evaluat la 85 de milioane nu va putea fi cumpărat cu aceeași sumă, din cauza datoriilor.”
„Mi-am dat seama că, jucând cu acești doi parametri, şantierul nu va supraviețui. Am căutat o soluție mai amplă, astfel încât diferența dintre datoriile și valoarea de lichidare să fie acoperită prin comenzi suficiente care să crească interesul pentru acest pachet.”
În opinia ministrului, România nu își poate permite un eșec în gestionarea acestui şantier situat la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, având o capacitate de producție extraordinară. Radu Miruță a subliniat că o eventuală scapare a controlului asupra acestui activ ar reprezenta o greșeală monumentală din partea statului.
„Este un moment critic. Ar fi o mare eroare ca România să piardă un stat strategic precum acesta, mai ales că în trecut am suferit din cauza lipsei de acțiune.”
Miruță a subliniat dorința sa de a menține şantierul în proprietatea statului român, prevenind, totodată, ca acesta să intre în faliment. „E trist să vedem că, în propria țară, există comenzi de mari dimensiuni care nu pot fi efectuate de industria națională de apărare.”
„An de an, am asistat la un mecanism prin care s-a manipulant domeniul nostru, în timp ce alții profitaau de pe urma acestui sistem. Este timpul ca aceste practici să înceteze,” a concluzionat ministrul Apărării.
