Guvernul României în fața unei noi încercări fiscale: măsuri și provocări

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, 24 noiembrie, să amâne majoritatea contestațiilor formulate de partidele AUR, SOS România și POT în legătură cu măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, pentru data de 8 octombrie. În aceeași zi, premierul a revenit de la Bruxelles, având un nou obiectiv de deficit bugetar și un calendar strict pentru rectificarea bugetară programată în octombrie.

Problemele financiare cu care s-a confruntat România la începutul verii, rezultatul unor decizii controversate privind creșterile de taxe, nu au cunoscut o îmbunătățire semnificativă. Aceste măsuri au stârnit nemulțumirea electoratului și au amplificat criticile opoziției. Mai mult, întârzierile interne în adoptarea măsurilor proiectate au agravat situația.

Criticile aduse de PSD la adresa măsurilor de reformă, cum ar fi cele ce vizează transparența în instituțiile de stat și companiile publice, precum și modificările în privința pensiilor de serviciu, au fost semnificative. Economiștii sugerează că, deși ar putea fi implementate legi anul acesta, efectele lor economice concrete ar putea fi resimțite abia în 2026, când se preconizează o reducere a deficitului la 6%. Întrebarea rămâne: pot măsurile implementate în august să respecte targetul bugetar și să evite o potențială recesiune?

Christian Năsulea, profesor de economie, a subliniat riscurile cauzate de interesele corupte și blocaje din partea unor partide politice. „România nu poate suporta alte creșteri de taxe fără a ajunge la recesiune”, a afimat acesta, punând accent pe necesitatea de reformă.

Guvernul și Comisia Europeană: Un dialog necesar

Coaliția de guvernare s-a întâlnit pe 25 septembrie pentru a discuta următoarea rectificare bugetară, care va fi supusă dezbaterii publice. Informațiile preliminare sugerează că ministerele precum Munca, Transportul și Sănătatea vor beneficia de sume suplimentare, în timp ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se confruntă cu tăieri de aproximativ 3 miliarde de lei.

„Se asigură tot ce înseamnă investiții pe proiectele de infrastructură și sociale. Suma totală pentru rectificare este de 22,8 miliarde de lei, la o țintă de deficit de 8,4%”, au declarat surse din Coaliție pentru HotNews. De asemenea, se preconizează o nouă rectificare bugetară în luna noiembrie.

Năsulea a menționat că oficialii de la Bruxelles sunt conștienți de complexitatea situației interne și preferă să nu genereze probleme suplimentare. Totuși, discuțiile recente sugerează că viziunea de deficit bugetar stabilită de Guvern ar trebui să rămână valabilă, fără otore detalii suplimentare.

Reformele în așteptare: ce măsuri au trecut de CCR

Pe lângă blocajele legislative, unele reforme au reușit să obțină aprobatul Curții Constituționale, cum ar fi legea pentru eficientizarea activităților din anumite autorități administrative autonome. Această lege prevede schimbări în conducerea unor instituții importante, cum ar fi ANRE, ASF și ANCOM, obligându-le să prezinte un raport privind structura lor până la finele lunii octombrie.

Salariile directorilor acestor instituții vor suferi o reducere semnificativă, iar bonusurile nu vor depăși o valoare stabilită prin lege. Aceste măsuri sunt parte dintr-un pachet amplu de reformă gândit de Guvern în contextul necesității de reducere a deficitului.

Năsulea a remarcat că, deși aceste măsuri nu sunt favorabile pe termen lung, ele erau poate singurele opțiuni disponibile pentru un impact imediat. De asemenea, a criticat opoziția pentru insistența pe protejarea posturilor în administrație în detrimentul reformelor necesare.

„Insistența pe astfel de propuneri care nu sunt urgente ar putea conduce la noi creșteri de taxe, ceea ce ar afecta grav economia românească”, a concluzionat expertul.

În concluzie, România se află într-un moment critic, cu o serie de măsuri fiscale și reforme care, dacă nu sunt gestionate eficient, ar putea avea consecințe grave asupra sănătății economice a țării.