Belarusul între Est și Vest: O strategie de echilibru în politica externă a lui Lukașenko
Recent, Minsk a făcut un pas semnificativ în direcția diversificării relațiilor internaționale, prin reiterarea angajamentului președintelui Aleksandr Lukașenko de a construi o cooperare mutual avantajoasă cu statele din întreaga lume. La Forumul Economic Eurasiatic desfășurat săptămâna trecută, liderul belarus a afirmat că politica externă a țării sale va pune accent pe parteneriatele durabile și echitabile, în contextul unei vizite recente a trimisului special al SUA, Keith Kellogg.
Minskul a anunțat eliberarea a 14 prizonieri politici, în schimbul unor așteptate relaxări ale sancțiunilor din partea Statelor Unite. Viceprim-ministrul belarus a subliniat că întărirea relațiilor cu alte state post-sovietice și cu țări terțe reprezintă un semn de evoluție pozitivă. Cu toate acestea, Moscova a fost rezervată, având în vedere referințele lui Kellogg la Lukașenko ca lider al Belarusului, în ciuda neacceptării oficiale a legitimității sale de către SUA.
Aceste mișcări sugerează o posibilă întoarcere a Belarusului către o politică de echilibru între Est și Vest, o strategie care a mai fost adoptată de Lukașenko în trecut, dar care a generat și tensiuni cu Kremlinul. În perioada premergătoare alegerilor din 2020, Belarus a reușit să evite izolarea, cultivând legături economice cu Uniunea Europeană și cu țările vecine, în ciuda dependenței sale de Rusia pentru jumătate din comerțul său.
Problemele de conducere, inclusiv acuzele aduse de Occident privind încălcările drepturilor omului și manipularea alegerilor, au dus la deteriorarea relațiilor internaționale ale Belarusului. În ciuda acestor complicații, a existat o deschidere către Europa, cu un volum comercial estimat a fi de 8 miliarde de dolari între Belarus și Uniunea Europeană în 2024. De asemenea, Minsk a început să reanalizeze diverse restricții comerciale, demonstrând o dorință de dialog și cooperare economică.
În cea mai recentă evoluție, Lukașenko a afirmat că va sprijini dialogul și va acționa ca mediator în conflictul ruso-ucrainean, reafirmând interesul Belarusului de a fi un actor cheie pe scena internațională. Această intenție ar putea să fie benefică nu doar pentru Minsk, ci și pentru Occident, care caută modalități de a influența Kremlinul.
Moscova pare, în acest context, liniștită, având în vedere că relațiile sale cu Belarus au fost consolidate pe fondul sancțiunilor internaționale. Mișcările recente ale Belarusului sugerează o posibilitate de tratative mai favorabile care ar putea să rezulte într-o redeschidere a relațiilor economice cu Occidentul.
În concluzie, Belarus se află într-un moment de răscruce, încercând să-și redefinească poziția în lume, jucând un rol de mediator în conflicte internaționale critice. Această manevră complexă, menită să echilibreze influențele, poate să îmbunătățească relațiile cu Occidentul, dar rămâne de văzut cât de multe avantaje strategice va putea obține fără a se aliena complet de Moscova.
