Judecătorii și procurorii din întreaga țară și-au suspendat activitatea, în semn de protest față de proiectul de lege care vizează modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Reacțiile dure din sistemul judiciar reflectă tensiunile tot mai mari dintre puterile statului.
Protest fără precedent în sistemul judiciar Toate judecătoriile și tribunalele din România s-au alăturat protestului față de proiectul de lege care vizează modificarea pensiilor speciale ale magistraților. Măsura a fost anunțată vineri, 29 august, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a transmis că instanțele urmează exemplul celor 16 curți de apel care și-au suspendat deja activitatea.
Potrivit CSM, „tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților și încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești”.
Care instanțe și parchete sunt afectate Pe lângă curțile de apel, activitatea a fost suspendată și în cazul mai multor tribunale – precum Tribunalul Militar București, Tribunalul Iași, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Bacău și Tribunalul Dâmbovița – dar și în instanțe inferioare, ca Judecătoria Satu Mare.
În ceea ce privește parchetele, 16 unități de pe lângă curțile de apel, 46 de pe lângă tribunale și 169 de pe lângă judecătorii și-au suspendat activitatea. Totuși, 13 parchete de pe lângă judecătorii, alături de DIICOT și DNA, nu s-au alăturat protestului.
Ce presupune suspendarea activității Potrivit CSM, în perioada protestului vor fi soluționate doar cauzele urgente, atât în penal, cât și în civil:
- În materie penală: măsuri preventive, arestări, extrădări, ordine de protecție provizorie, custodia publică sau cazuri de urgență absolută.
- În materie civilă: adopții, plasamente de urgență, suspendarea grevelor, ordonanțe președințiale privind minorii, răpiri internaționale de copii, suspendarea actelor administrative.
De asemenea, se suspendă relația cu publicul, audiențele și alte activități care nu sunt urgente.
Nemulțumirile magistraților CSM susține că modificările propuse de Guvern afectează grav independența justiției. În plus, forul atrage atenția asupra unei campanii publice ostile, desfășurate în ultima vreme de reprezentanți politici și de o parte din mass-media.
„Au escaladat atitudinile publice ostile față de judecători și procurori”, se arată într-un comunicat transmis pe 21 august. CSM acuză campanii agresive care încearcă să prezinte magistrații drept vinovați pentru dificultățile economice ale țării și „distrag atenția de la cauzele reale”.
CSM a mai reclamat și disprețul manifestat de unii reprezentanți ai Executivului față de sistemul judiciar, dar și lipsa unui dialog real cu magistrații.
Modificările propuse de Guvern Coaliția de guvernare a decis marți, în urma unei ședințe, noi măsuri privind pensiile speciale:
- Pensiile magistraților vor fi plafonate la 75% din ultimul salariu net încasat (în loc de 70%, cum se propusese inițial).
- Vârsta de pensionare va fi crescută gradual la 65 de ani, într-un interval de tranziție de 15 ani (nu 10 ani, cum era prevăzut anterior).
Proiectul de lege urmează să fie aprobat în ședința de Guvern din 29 august.
Îngrijorări privind separația puterilor în stat CSM avertizează că acest demers riscă să submineze grav principiul separației puterilor și să afecteze independența justiției în România. Magistrații susțin că o astfel de reformă trebuie realizată prin consultare și pe baza unor justificări clare, adaptate specificului activității judiciare.
„Orice intervenție normativă sau de altă natură cu privire la judecători și procurori trebuie să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar”, se arată în comunicatul CSM.
Tot CSM a reamintit că reforma pensiilor speciale a fost deja realizată prin Legea 282/2023 și că nu există motive reale pentru reluarea discuțiilor.
Reacțiile din societate Situația generează îngrijorare și în rândul societății civile, având în vedere că suspendarea activității instanțelor afectează accesul la justiție. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a criticat și el măsurile Guvernului, afirmând că acestea seamănă mai degrabă cu un „joc de imagine”.
